You will have to get used to living without results and without hope.

sâmbătă, 30 decembrie 2006

Dictionar de intelepciune de Theofil Simenschy

Links:
http://www.mediafire.com/?ixmynxlc7cv
http://rapidshare.com/files/9520359/Un_dictionar_de_intelepciune_de_Th._Simenschy.rar

PDF, ~1060 de pagini, OCRed, searchable ("text under images").

Aceasta lucrare este o colectie de aproape 6 000 de cugetari, in original si in traducere, grupate sub 780 de titluri. Ele sint luate din 680 de opere, in 14 limbi, apartinînd la 420 de autori (v. indicele de autori).

De-a lungul întregii sale vieţi (27.1.1892 — 15.XII 1968) ocupaţia principală a profesorului Theofil Simenschy a fost lectura cărţilor mari ale umanităţii în majoritatea limbilor de cultură şi transmiterea înţelepciunii acestor cărţi zecilor de generaţii de elevi şi studenţi care au avut fericirea de a-l avea profesor. Îmi amintesc că la unul din neuitatele sale seminarli profesorul ne-a spus: „Nu citiţi niciodată cărţi bune". Iar la mirarea noastră el a reluat: „Da, da, luaţi creionul şi notaţi: nu citiţi niciodată cărţi bune; căci dacă aţi avea trei existenţe, tot nu aţi avea timp să le citiţi pe toate cele foarte bune".

Dându-şi seama de limitarea în timp şi spaţiu a lnvăţământului oral, el a selectat în limba originală şi a tradus pentru generaţiile viitoare ale compatrioţilor săi chintesenţa marilor opere – cugetările conţinute în ele, reflex al experienţei de viaţă şi gândire a oamenilor mari.

Faţă de alte colecţii similare, Dicţionarul înţelepciunii are, deci, meritul de a fi o culegere personală făcută ca urmare a unei lecturi directe şi nu o excerptare a unor culegeri de maxime deja existente (deşi nici culegerile celebre, de la Menandru şi Stobaeus la O. Böhtlingk şi Dietrich nu au fost neglijate). Cu excepţia babilonienei, a chinezei şi a egiptenei, toate celelalte 11 limbi din care sunt redate cugetările erau perfect cunoscute de profesorul Simenschy, iar traducerea românească făcută de el este echivalentul celui mai bun comentariu al conţinutului.

Varietatea limbilor din care provin şi numărul mare al cugetărilor fac din acest dicţionar un mic compendiu al filozofiei sociale şi morale a umanităţii rămas, din păcate, neterminat: autorul intenţiona să aducă lucrarea până la gândirea secolului XX).

Exemplele citate în interiorul unui articol (de ex. Adevărul, Binele, Caracterul, Constatila etc.) sunt suficiente adesea pentru a da o idee exactă despre formarea acestor concepte în civilizaţiile respective. Pe de altă parte, numărul de texte oferite în limbi rare şi din autori greu de obţinut, interesul acestor texte, ca şi ajutorul oferit prin traducere pot constitui o bună bază pentru studierea şi adâncirea limbilor respective. În sflrşit, indicele de autori constituie un mic dicţionar de date de istorie literară util fiecăruia.

În afara interesului ştiinţific însă, folosul cel mai de seamă al acestui dicţionar este, credem, bogata experienţă de viaţă pe care o capătă oricine îl parcurge, şcoala de gândire pe care ne-o oferă aceste cugetări.

El însuşi autor al unor cugetări remarcabile (publicate în "Însemnări ieşene", V, 1940, nr. 10 şi „Cetatea Moldovei", IV, 1943, vol. IX, nr. 4 - 5 şi V, 1944, voi. XII, nr. 3), profesia lui Theofil Simenschy a fost Înainte de toate practicarea înţelepciunii şi transmiterea ei prin viu grai sau prin exemplu personal. El scria în una din cugetările sale : „Oricât de importantă şi de frumoasă ar fi o cugetare, valoarea ei atârnă de acela care o spune. Un adevăr banal are un răsunet mal puternic în sufletul nostru, dacă-i rostit sau scris de un om celebru, decât o vorbă genială spusă întâmplător de un om obscur. Trei elemente determină valoarea unui aforism: fondul, forma şi autorul".

Pentru cei care au avut fericirea de a-l cunoaşte, Theofil Simenschy a ştiut să fie omul a cărui vorbă să pătrundă în inimile noastre şi să devină o parte vie a caracterului nostru. Pentru ceilalţi, el a ştiut să se ascundă cu modestie în spatele sutelor de nume şi opere celebre din acest dicţionar, oferindu-ne o filozofie filtrată prin marele spirit al fermecătoarei sale personalităţi.


Din pacate, textul a fost recunoscut destul de nu asa de bine, cu un recognition rate de peste 93%, desi pdf-ul in sine arata destul de bine si se printeaza la fel de bine (depinde de imprimanta).


G.


Read more....

Titu Maiorescu de Eugen Lovinescu

Download links:
http://www.mediafire.com/?9mmzzh4un05
http://rapidshare.com/files/34607204/Titu_Maiorescu_de_Eugen_Lovinescu.rar

PDF/Word, ~730 de pagini, OCRed, searchable (text under images)

Editura Minerva a luat initiativa retiparirii unuia dintre cele mai considerabile monumente monografice ale literaturii noastre critice: T. Maiorescu de E. Lovinescu. Aparuta in 1940, anul comemorarii a o suta de ani de la nasterea lui Maiorescu, dar conceputa si redactata in esenta cu cativa ani inainte, cartea lui Lovinescu este una dintre acelea de mare rezistenta la actiunea de macinare a timpului si in care se incruciseaza si azi (ba poate chiar : mai ales azi) multiple linii de interes.

Noutatea cartii lui Lovinescu nu consta in aceea ca ofera o imagine noua a figurii Iui Maiorescu ci in faptul ca izbuteste sa reconstituie cu luciditate critica aceasta figura. Aceasta inseamna trecerea de la hagiografia unui S. Mehedinti sau I. A. Radulescu-Pogoneanu la istoria critica a unei personalitati si a epocii in care ea si-a desfasurat activitatea. E de fapt cel mai greu examen pe care Maiorescu a trebuit sa-l accepte sau sa-l sustina: intrarea, sub specia luciditatii, in constiinta viitorimii. Paginile lui Lovinescu au fixat coordonatele acestui proces, care se continua si azi fara a suferi schimbari esentiale.

Acelaşi lucru îl putem afirma despre alte figuri pe care istoriograful lui Maiorescu le centrează în jurul acestuia – şi numim la întâmplare câteva: Alecsandri, Zarifopol, G. Călinescu, Perpessicius. In felul în care-i schiţează el istoria, maiorescianismul e când o problemă de raporturi efective, uneori chiar foarte intime, cu autorul Criticelor, când o problemă de valorificare a unor principii – dar nu a tuturor principiilor – pe care acesta le-a pus în circulaţie. întrucât procedarea aceasta pare să fi avut succes la critica noastră mai tânără (iar printre mai vechii critici, la Pompiliu Constantinescu) şi a început să se vorbească de maiorescieni pe simplul temei, atât de general încât după noi îşi pierde reala semnificaţie, a aderării la principiul „autonomiei esteticului", vom stărui să susţinem că monografia lui Lovinescu, cu toată marea ei valoare ştiinţifică, este un text care larândul lui trebuie privit cu cea mai mare luciditate şi lipsă de preconcepţiuni. Figura lui Maiorescu este un subiect de meditaţii pentru orice critic, şi orice critic poate să caute să se definească prin ea, sau numai rapor-tându-se la ea, aşa cum Lovinescu însuşi într-un anume moment al carierei sale a încercat să facă. Ni se pare chiar că acest proces este în curs. Oricum ar fi, marea monografie a lui Lovinescu e tocmai un argument întru aceasta şi de aceea trebuie cunoscută negreşit şi de cercuri cât mai largi, ca un document de primă importanţă al literaturii noastre critice.


Una din cele mai bune monografii despre Titu Maiorescu. S-a ocruit foarte bine.


G.


Read more....

joi, 28 decembrie 2006

Cuvinte potrivite (wohlgefugte worte) de Tudor Arghezi

Editie bilingva, romana-germanaLinks:
http://www.mediafire.com/?3zid5zlppsk
http://rapidshare.com/files/24174656/Cuvinte_potrivite__Wohlgefugte_Worte__de_Tudor_Arghezi__editie_bilingva_romana_-_germana__.rar

PDF/word, ~300 pages, OCR, searchable

Tudor Arghezi (1880-1967) ist einer der großen Dichter unseres Jahrhunderts. Doch das Jahrhundert selbst kennt ihn kaum. Seine Stimme, eigenwillig und unverwechselbar unter den großen Dichterstimmen der Zeit, blieb außerhalb der Grenzen seines Landes lange ungehört; die Sprache, in der Arghezi schrieb, das Rumänische, ist in Europa, sieht man von einer Handvoll Sprachgelehrter ab, wenig geläufig - nur wenige Nichtrumänen können sein Werk im Original lesen -, um so geringer mußte auch die Chance sein, von einem kon¬genialen Übersetzer rechtzeitig entdeckt und in eine andere Sprache hineingetragen zu werden. So widerfuhr Arghezi das Schicksal anderer Großer - er wurde erst spät zum Gemeingut vieler, erst nach dem zweiten Weltkrieg erschien seine Dichtung in Frankreich und Öster¬reich, in Polen, der Tschechoslowakei und der Sowjetunion, und Quasimodo übersetzte ihn ins Italienische.


Tudor Arghezi (1880-1967) este unul dintre marii poeti ai secolului nostru. Secolul insa de-abia l-a cunoscut. Vocea sa indaratnica si inconfundabila printre cele ale marilor poeti ai timpului sau n-a reusit multa vreme sa razbata si in afara granitelor tarii. Limba in care a scris Arghezi, limba romana, este putin cunoscuta in Europa, facand abstractie de cei cativa eruditi. Doar putini neromani ii pot citi opera in original si cu atat mai mica e sansa de a fi descoperit la timp de un traducator congenial si talmacit intr-o alta limba. Astfel si Arghezi a avut soarta altor mari poeti: abia tarziu a intrat in proprietatea literara a mai multor natiuni. Abia dupa cel de al doilea razboi mondial a aparut opera sa in Franta si in Austria, in Polonia, Cehoslovacia si Uniunea Sovietica, in Italia (tradus fiind de Quasimodo).


A bilingual edition of Tudor Arghezi's poem, in romanian and german.

Almost perfect OCR, superb looking PDF.


G.


Read more....

miercuri, 27 decembrie 2006

Tristete metafizica de Lucian Blaga

Editie bilingva romana germana (metaphysische traurigkeit)
Links:
http://www.mediafire.com/?4tqh4emz5un
http://rapidshare.com/files/382873550/Tristete_metafizica__metaphysische_traurigkeit__de_Lucian_Blaga__editie_bilingva_romana-germana_.rar

Word/pdf, ~400 pagini, OCRed

Prin intrega lui creatie, Blaga isi proclama asadar aderarea la lumea mitului. In revalorificarea gandirii mitice poetului i se releva o modalitate de regenerare spirituala. Intoarcerea la origini este, in conceptia blagiana, drumul spre izvoarele de nevatamat. Pentru a da relief celor aratate nici n-ar mai fi nevoie de citarea celebrului vers final din Cantecul somnului: /„...Placut e somnul in care /uiti de tine ca de-un cuvant. /Somnul e umbra pe care / viitorul nostru mormant / peste noi o arunca, in spatiul mut. / Placut e somnul, placut / Undeva in trecut te-ntampina pragul. / Cat de aproape una de alta / sub crugul albastru. in Lancram, isi stau / alaturea cele potrivnice, ziua si noaptea. / Cat de domol se-mpleteste insul acolo cu legea. / ...si cum se revarsa durerea in talc mai inalt totdeauna" citim, in sfarsit, in Orizont pierdut, unde Blaga statueaza — nedeclarata — o ars poetica de cel mai inalt rang, la nivelul careia i se poate masura insemnatatea pentru cultura romaneasca, si dincolo de granitele ei.


So ist das Gesamtwerk Blagas ein Bekenntnis zum Reich des Mythos. In der Neuwertung mythischen Denkens offentbart sich dem Dichter eine Möglichkeit geistiger Regeneration. Die Rückkehr zürn Ursprung ist, in Blagascher Sicht, der Weg zu den unantastbaren Quellen. Zur Unterstreichung des Gesagten bedarf es gar nicht mehr des berühmten Schlußverses aus dem Lied vom Schlaf'.- „...Gut ist der Schlaf, wo du vergißt / wie einen Namen, wer du bist. / Der Schlaf ist der Schatten, / den dein künftiges Grab / über dich breitet im Raum, der ruht. / Gut ist der Schlaf, o gut? ...Irgendwo im Vergangenen kommt dir die Schwelle entgegen. / Wie nahe sind hier benachbart / unter der blauen Wölbung in Lancram / die feindlichen, Nacht und Tag. / Wie sanft ist der Eine der Satzung hier eingewebt. /.../ und der Schmerz ist immer gestuft / im höheren Gleichnis, heißt es dann im Verlorenen Horizont, womit Blaga, wohl ohne Absicht, eine ars poetica von höchstem Range statuiert, an der seine Bedeutung für die Kultur seines Vaterlandes und über seine Grenzen ermessen werden kann.


Textul s-a recunoscut foarte bine; arhiva contine doua word-uri diferite: unul are textul in frames, celalalt nu. Calitatea textului, totusi, e aceeasi pentru fiecare word: foarte buna, desi diferita :D.


G.


Read more....

Divanul de Dimitrie Cantemir

Editie critica bilingva, romana-romana veche.Links:
http://www.mediafire.com/?8mkunnmejbt
http://rapidshare.com/files/34604600/Dimitrie_Cantemir_-_Divanul__ed._critica_bilingva_romana-romana_veche_.rar

PDF/word, ~490 pagini, OCRed, searchable

Pentru anii de ucenicie si momentul „infloririi" sale, cel mai bun document ni l-a lasat insusi Cantemir: Divanul, „intaia a ostenintii mele razsadire si odraslire". Din aceasta opera aflam care era atunci primul inventar al cunostintelor sale: limbi straine, lecturi persane, grecesti, moldovenesti si latine, religioase si laice. Aici ne dezvaluie modul sau de a vedea lumea, omul, raportul dintre macro si microcosm, oroarea sa pentru arivismul social al feudalilor hrapareti, atitudinea sa rezervata fata de asceza si favorabila vietii laice. Din paginile Divanului desprindem preocuparile literare ale tanarului invatat, care pastra pe masa Gulistanul lui al-Saadi alaturi de batrinele manuscrise de-acasa, care impletea intelepciunea lui Miron Costin cu cumintenia lui Seneca, rigoarea lui Augustin cu morala reformata al lui Wissowatius.

In prima sa opera Cantemir vorbeste graiul moldovenesc, pe care nu-l putea uita in singuratatea sa de la Bughdan-Sarai, Si scrie in romana carturarilor pe care se caznea s-o inchida, atunci, in tiparele unei exprimari sofisticate, dupa modelul latinei. Divanul este micul tezaur in care Cantemir aduna invataturi noi si vechi, pilde din scripturi si de la pagani, „spre slava si folosinta moldovenescului niam", darul lui facut celor ramasi acasa, „manunchiasul de flori nevestedzitoare" oferit poporului roman, ca sa strige: „Flori s-au deschis in pamantul nostru!"

Aplecarea asupra primei scrieri a lui Cantemir este singura cale de a-l cunoaste la inceputurile unei indelungate si rodnice activitati pe carturarul cel mai reprezentativ pentru trecerea de la vechi la modern din cultura romaneasca. Monument prin excelenta al umanismului nostru, Divanul cere examenul atent, studiul rabdator si atitudinea reverenta care conditioneaza intelegerea oricarui efort venerabil al culturii romane vechi.


S-a recunoscut foarte bine, dar e ceva de munca la aranjat wordu'. In schimb, pdf-ul arata cvasi-perfect.


G.



Read more....

duminică, 24 decembrie 2006

Art Nouveau de S. Tschudi Madsen

Download links:
http://www.mediafire.com/?9nnyengzvb9
http://rapidshare.com/files/61529649/Art_Nouveau_de_S._Tschudi_Madsen.rar

Word, ~73 000 cuvinte, corectată

[...] Revenind la lucrarea lui Tschudi Madsen, trebuie subliniata abordarea in continuare a fenomenului pe genuri si tari, metoda ce are desigur marea calitate de a prilejui autorului analize mai adancite, prin comparatii intre opere din domenii similare, dar din medii geogra¬fice si nationale deosebite. Poate ca o fractionare atat de accentuata a sintezei artelor 1900 implica un mare efort de atentie din partea cititorului; stradanie, ce-i drept, din plin rasplatita pana la urma printr-o expresiva imagine de ansamblu ce i se recompune. Autorul ne ofera, de asemenea, la finele volumului si un aparat stiintific, pe cat de bogat, pe atat de pretios. Fireste, volumul mai are inca multe virtuti demne de relevat. Ne oprim aici, lasand si cititorului placerea de a le descoperi. Nu fara a mentiona insa, in incheiere, ca, publicarea lucrarii lui Stephan Tschudj Madsen, opera reprezentativa a teoriei si istoriei artei 1900, constituie, fara indoiala, un nou si valoros aport la o mai buna cunoastere a curentelor artistice din secolul nostru.

Lucrarea lui Madsen din 1956 era prima care incerca o atat de larga privire de ansamblu asupra incalcitei probleme a izvoarelor miscarii, mergand cu investigatiile departe, cu aproape un veac inainte, pana la opera poetului si pictorului englez William Blake. Cu lucrarea de fata, publicata in 1967, Stephan Tschudi Madsen a dat una din operele fundamentale ale domeniului, contribuind in mod insemnat, alaturi de un Robert Schmutzler, Maurice Rheims, Jean Cassou, Hans Hofstatter, Emil Langui, Nelo Ponente, Giulia Veronesi, Patrik Waldberg s.a., la reconsiderarea miscarii. Rolul ei in istoria moderna a artelor vizuale europene nu mai este azi un secret.


Despre Art Nouveau, introducere, discutie destul de tehnica.

Plansele colorate nu au fost scanate. Sorry.


Related links:

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/02/antirenasterea-de-eugenio-battisti.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/02/eseuri-asupra-picturii-contemporane-de.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/arta-naiva-de-victor-ernest-masek.html

...şi alte cărţi.


G.

Read more....

luni, 11 decembrie 2006

Sa privim pictura de Jean Guichard Meili

Download links:
http://www.mediafire.com/?emthocgjo5w
http://rapidshare.com/files/61529740/Sa_privim_pictura_de_Jean_Guichard_Meili.rar

Word, ~47 000 cuvinte, corectata

„Nu inteleg engleza – spunea Picasso – si totusi engleza exista!" Parafrazandu-l, am putea spune ca destui oameni nu inteleg pictura (arta in general), si totusi pictura, arta in general exista. Picasso mai remarca, de asemenea, ca: „Putini oameni inteleg ceva din arta, si nu oricui ii este dat sa fie sensibil la pictura".

Aceasta deosebit de interesanta „introducere in arta moderna" reprezinta o chintesenta a principalelor momente ale istoriei artei. Cartea lui Jean Guichard-Meili – pe care ar fi putut-o intitula la fel de bine „Cum sa privim pictura" sau „Cum sa ne apropiem de opera de arta" – excelenta prin conciziunea si prin maniera de a aborda problemele – desi de proportii reduse – ramane o lucrare fundamentala in domeniul initierii pentru toti cei care doresc sa patrunda in tainele picturii.

"E vorba sa distrugi o vraja, sa sfarami anumite bariere, sa inlaturi acea intimidare si acea aureola care apartin catorva sute de persoane – negustori, mari colectionari, critici. Intr-un cuvant, sa redai arta celor carora le e destinata, adica intregii lumi. Pentru asta nu-i de ajuns sa inlaturi faimoasa distinctie dintre artele majore si cele minore, distinctie relativ recenta si proprie Occidentului. E necesar sa admiti existenta formelor artei oriunde s-ar naste ele si oricat ar fi de modeste."

JEAN GUICHARD MEILI


"Nu cunosc carte mai captivanta si mai stimulatoare."

JEAN GRENIER (see this, too)


Indexul de nume nu a fost scanat (folositi functia de find). Plansele din carte nu au fost scanate fiindca erau tiparite mizerabil; se pot gasi fara probleme pe net. Iata titlurile lor:


Leonardo da Vinci - Gioconda
Rembrandt – Rondul de noapte (fragment)
Rodin – Catedrala
Vermeer – Pictorul in atelier
Van Gogh – Camera artistului de la Arles
*** – Taur din grota Lascaux
Picasso – Taur
*** – Statue etrusca
Giacometti – Figura (bronz)
Chagall – In jurul ei
*** – Sculptura neagra (Bakota)
Ingres – Odalisca culcata
Seurat – Podul de la Courbevoie
Cézanne – Muntele Sainte Victoire
Gaugain – De unde venim? Ce suntem? Unde mergem?
Matisse – Masa neagra
Dali – Girafa arzand

Si da, cartea e corectata and ready for print.


Related links:

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/02/eseuri-asupra-picturii-contemporane-de.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/istoria-esteticii-de-k-e-gilbert-si-h.html

...şi altele.


G.

Read more....

Versuri de Saint John Perse

Download links:
http://www.mediafire.com/?1xcgzjzbzms
http://rapidshare.com/files/121051897/Versuri_de_Saint_John_Perse.rar
Zip: http://rapidshare.com/files/220138297/Versuri_de_Saint_John_Perse.zip


Word, ~50 000 cuvinte, corectat

Spre întocmirea unei selecţii din opera poetică a lui Saint-John Perse, autorul prezentei cărţi de traduceri a preferat ilustrării cu fragmente, şi deci reprezentării tuturor poemelor, delimitarea la câteva dintre ele, şi respectiv transpunerea lor integrală, această soluţie apărându-i mai adecvată scopului şi mai cu profit pentru cititor. L-au reţinut astfel toate poemele care formează trilogia lirică a copilăriei antileze, adică Imagini pentru Crusoe, Spre a serba o copilărie, Elogii. (Poemul Anabase, care s-ar fi impus în ordine cronologică, şi pe care cititorul român îl are încă din 1922, graţie unei frumoase tălmăciri împlinite de Ion Pillat, nu va lipsi dintr-o ediţie viitoare). Integral este inclus apoi cel de-al doilea mare ciclu din opera lui Saint-John Perse, tetralogia exilului şi a dorului de Franţa: Exil, Ploi, Zăpezi, Poem către străină. La fel Cronică, apoi Vânturi, epopeea redescoperirii Americii, şi cel mai întins poem al autorului, Semne de mare (Amers). Acesta apare acum prima dată în româneşte. Tot în primă ediţie se află şi poemul Cânt la un echinox, cu care se încheiau sumarele culegerilor din timpul vieţii poetului, şi Secetă, datat 1974 şi publicat în numărul pe acelaşi an al revistei La Nouvelle Revue Française.

Ediţia franceză urmată a fost Saint-John Perse, Oeuvres complètes, «Bibliothèque de la Pléiades», Gallimard, 1972.

În versiunea românească s-a urmărit redarea cât mai exactă a cuvintelor, arhaisme sau neologisme, respectarea sintaxei impuse de autor, menţinerea la un ritm apropiat de cel al versetului original.

Arta complicată a prozodiei lui Saint-John Perse – cu întreaga-i orchestraţie de rime interioare, asonante, aliteraţii, simetrii silabice, motive reluate, elipse, «mnemotehnii prin substituiri de consoane şi de vocale» – înseamnă de atâtea ori pentru traducător încercare de virtuozitate şi comoară de nesmuls, după cum oferă şi mari posibilităţi, prin fondul latin, prin celelalte surse şi bogăţii ale limbii româneşti, găsirii unui echivalent.

Aurel Rau


Saint John Perse e un poet extraordinar, unic. Cu toate ca a primit premiul Nobel, e foarte putin cunoscut in Romania, ceea ce e nu un pacat, ci o pierdere.

Volumul a fost corectat, aranjat, e gata de printare. Poate paginile sa fie numerotate. Daca va place, nu uitati sa-l recomandati mai departe.

G.


Read more....

Poezii de Rainer Maria Rilke

Download Links:
http://www.mediafire.com/?7qmmg5gam24
http://rapidshare.com/files/8878148/Versuri_de_Rainer_Maria_Rilke.rar

Word, ~32 000 cuvinte, corectata

Rainer Maria Rilke s-a nascut la 4 decembrie 1875, Praga, Imperiul Austro-Ungar si a murit la 29 decembrie 1926 in sanatoriul Valmont de la Montreux, Elveţia. A fost un autor austriac si unul din cei mai semnificativi poeti de limbă germană. Pe langa poezii, a scris povestiri, un roman si studii privitoare la artă si cultură. A facut numeroase traduceri în germană din literatura si lirica altor naţiuni, în special din limba franceză. Bogata sa corespondenta reprezinaă o componentă majora a creatiei sale literare.

Poeziile in limba germana pot fi gasite aici: http://gutenberg.spiegel.de/autoren/rilke.htm


Din cuprinsul volumului:

Din Poezii De Tinereţe

Povestea iubirii şi morţii stegarului Christoph Rilke

Din Ceaslov

Cartea întâi – Cartea despre viaţa monahală

Cartea a doua– Cartea pelerinajului

Cartea a treia– Cartea despre sărăcie şi moarte

Din cartea imaginilor

Din Poezii Noi

Din Viaţa Mariei

Elegiile Din Duino

Sonete Către Orfeu



...Apasati aici pentru a vedea tot cuprinsului...


G.


Read more....

duminică, 10 decembrie 2006

Albert Camus sau tragicul exilului de Ion Vitner

Download links:
http://www.mediafire.com/?fdmog33ewro
http://rapidshare.com/files/195988455/Albert_Camus_sau_tragicul_exilului_de_Ion_Vitner.rar

Word, ~130 000 cuvinte, corectată

Ce se ascunde îndărătul existenţei aceluia care a fost Albert Camus? Persistă o serie de fapte, dominate de una din cele mai bizare evoluţii: de la vlăstarul unei mizere familii algeriene, cu tradiţie proletară, la situaţia de laureat al Premiului Nobel si de scriitor având o enormă audienţă în toate colţurile lumii.

O astfel de evoluţie apare stranie chiar prin simplul fapt că autorul Ciumei este singurul deţinător occidental, de stirpe proletară, al marelui premiu decernat de către Academia suedeză.


O monografie dedicata marelui Albert Camus, la nivel introductiv-mediu. Cu un material bibliografic puternic, cartea lui Ion Vitner e o introducere filosofica in opera camusiana, delimitarea ideilor ideilor lui Camus fiind realizata metodic si, de ce nu, subtil.

Din cuprins: Revers şi faţă, Filozofia exilului, Epicul înstrăinării, Dramaturgia imposibilului, Doctrina estetică.


Related links (monografii):

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/dimitrie-bolintineanu-si-epoca-sa-de.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/eugen-lovinescu-si-antinomiile-criticii.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2006/12/titu-maiorescu-de-eugen-lovinescu.html

...şi alte cărţi.


G.

Read more....

Istoria romanului modern de R. M. Alberes

Download links:
http://www.mediafire.com/?2gnmzmmw5wz
http://rapidshare.com/files/159898004/Istoria_romanului_modern_de_R_M_Alberes.rar

Word, ~130 000 cuvinte, corectat

In roman, occidentalul modern va gasi tot: tot ce a inventat si tot ceea ce-l depaseste, cu alte cuvinte isi va gasi propriul sau destin. Romanul ofera fiecarei familii de spirite hrana predilecta: spiritelor pozitive – studiile sociale, alimentate astazi de interesul pe care il trezesc tarile in curs de dezvoltare; sufletelor sensibile – jocul crud si delicat al analizei psihologice, reinnoita in secolul al XX-lea de cufundarea in adancurile abisale; chiar si polemistilor – prilejul unei angajari in actualitate; omului care are instinctul propriului sau destin – o perpetua interogare asupra conditiei umane sau inumanitatii lumii; si, de asemenea, tuturor deopotriva, deliciile infantile ale povestirii patetice, ale aventurii si basmului. Confesor, comisar politic, guvernanta, ziarist al faptului de actualitate, mag si ezoterist, romanul joaca orice rol intr-o arta universala ce tinde a se substitui tuturor artelor literare si care poate constitui in zilele noastre o forma generalizata de cul¬tura: „Fie ca aceasta ne place sau nu, romanul este si va ramane multa vreme modalitatea literara cea mai gustata de marele public. Vitalitatea lui nu este egalata decat de propria-i plasticitate, iar varietatile cele mai insolite, cele mai abstracte, cele mai obscure, prolifereaza astazi pe vechiul trunchi romanesc."

Seductia si caracterul ambiguu al artei romanesti se datoreaza faptului ca romanul ofera in acelasi timp atractia puternica a unei „istorii" si imensul registru de rezonante psihologice, sociale, ontologice, estetice, simbolice pe care le poate implica respectiva istorie. Datorita dualitatii amintite, cititorul contemporan se simte, cateodata, sfasiat. Numai o istorie a romanului – sau, mai degraba, a inspiratiilor romanesti – poate realiza bilantul acestei duble atractii, acestui dublu farmec.

Cartea lui R.-M. Albérès are, însă, dincolo de toate şicanele ce i se pot face, meritul de a oferi o bună iniţiere in istoria romanului modern. Roman care, în zilele noastre mai ales, are nevoie, cum am mai spus, de o iniţiere istorică şi teoretică.


Indexul de nume nu a fost scanat (folositi functia de find).

Cuprinsul nu a fost scanat fiindcă lipsea mecanic (adică erau paginile rupte) din manuscris.


Related links:

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/02/principii-fundamentale-ale-istoriei.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/istoria-esteticii-de-k-e-gilbert-si-h.html

...şi alte cărţi.


G.

Read more....