You will have to get used to living without results and without hope.

marți, 30 ianuarie 2007

Kyoto de Yasunari Kawabata

Links:
http://www.mediafire.com/?ft9w8jhj9cy
http://rapidshare.com/files/128558438/Kyoto_de_Yasunari_Kawabata.rar

ATENTIE! aceasta e noua versiune a cartii, cu paginile 20-21 corectate. Din pacate, vechea versiune a fost released aiurea. I'm very sorry. Varianta word, though, nu a fost updatată, insa se poate lua textul din pdf.

PDF/word, ~250 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Yasunari Kawabata este unul dintre cei mai prestigiosi scriitori japonezi din zilele noastre, fiind distins in anul 1968 cu Premiul Nobel pentru intreaga sa creatie literara.
Kyoto sau Tinerii indragostiti din stravechiul oras imperial este o carte de atmosfera, in care scriitorul zugraveste - cu un deosebit cult al amanuntului si sensibilitate pentru frumos - ceremonii si sarbatori traditionale, ceainarii si gheise, totul creionat cu gingasia si in acelasi timp vigoarea unei vechi stampe japoneze"

E pe lista de citit. Are 50000 de cuvinte, daca cineva binevoieste sa-l corecteze, i-as fi recunoscator. Thankx!

G.

Read more....

Povestiri amare de Par Lagerkvist

Links:
http://www.mediafire.com/?1j4xdezeehn
http://rapidshare.com/files/61520841/Povestiri_amare_de_Par_Lagerkvist.rar

PDF/word, ~350 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Cind, in 1951, premiul Nobel incununa opera lui Lagerkvist, scriitorul era de mult cunoscut : o opera bogata lucrase in toate directiile ca sa revelc un poet neobisnuit de sensibil la valorile fundamentale ale omului. Opera sa, ca a multora dintre scriitorii de seama ai secolului, a iesit, in cea mai mare masura, din cutremurul primului razboi mondial ; cel de-al doilea razboi mondial a continuat sa imprumute sugestii noi unor teme de mult fixate si sa indreptateasca inca o data o atitudine de mult consolidata. Nucleul germinativ al intregii opere ramine problema raului si a binelui in lume.
Oricit de complicata e opera, oricite tentatii laterale cunoaste pentru alte genuri, Pär Lagerkvist ramine in tot ce a scris – in teatru, in proza, chiar in eseu – un poet. Proza sa – caci de ea ne ocupam aci – este proza tipica a unui poet incapabil sa abdice de la func¬tia sa esentiala, o proza caracterizata prin obsesia universului poetic, prin pornirea instinctiva de a gindi cu mijloacele poeziei, pecetluita asadar de nostalgia paradisului liric."

Superbe povestiri; little jewels. Daca cineva la corecteaza, which is very easy, let me know.

G.

Read more....

duminică, 28 ianuarie 2007

Arta naiva de Victor Ernest Masek

Links:
http://www.mediafire.com/?9001nitot1y
http://rapidshare.com/files/195882007/Arta_naiva_de_Victor_Ernest_Masek.rar

PDF, ~250 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

„Arta primitiva", „arta copiilor", „arta a psihopatilor" sau „arta populara". Le reuneste o aceeasi atmosfera spirituala, ce ne-a fost proprie tuturor, la nastere, dar pe care prea putini am stiut s-o conservam. Ea permite comu¬niunea totala dintre fiinta noastra si fiinta ascunsa a lucrurilor, dominatia intuitiei asupra premeditarii si un elan imaginativ neinhibat de nici o conventie sau canon impuse prin educatie. Aceasta structura sufleteasca face sa dainuie copilul din noi si o data cu el inocenta sinceritatii, spontaneitatea, inventivi¬tatea si curiozitatea nedisimulata.

Se printeaza perfect, s-a recunoscut asisderea. Arhiva contine si plansele; pacat ca n-au fost tiparite toate in color, sunt foarte frumoase. Cartea e mica, ar putea fi corectata repede-repede. Let me know if that happens.

G.

Read more....

Legiunea Arhanghelului Mihail de Armin Heinen

Links:
http://www.mediafire.com/?bxv7cjjve04
http://rapidshare.com/files/13759377/Legiunea_Arhanghelul_Mihail_de_Armin_Heinen.rar

PDF/word, ~550 pagini, OCRed, searchable ("text under images")


"Solid construita documentar, impecabila metodologic, lucrarea de fata este, probabil, cea mai verosimila analiza a unei teme care nu si-a epuizat inca sensurile explozive. Armin Heinen evita tentatia propagandistica si "neutralitatea" inselatoarea. El reconstituie si explica faptele din perspectiva unui istoric al fascismului international si a unui intelectual liberal, in sensul larg al termenului.
Monografia, aparuta in 1986 la o cunoscuta editura muncheneza, a fost la origine o teza de doctorat. Autorul ei desfasoara, pe mai multe niveluri, consideratii pertinente despre fundalul social, politic si cultural interbelic, care ii permit sa lamureasca probleme controversate si sa demonteze o serie de clisee persistente, inspirate de propaganda comunista.

ARMIN HEINEN s-a nascut in 1952 la Krefeld. Studiul istoriei, politologiei si matematicii la Universitatea din Frankfurt. 1984 — titlul de doctor la Trier cu volumul de fata. 1995 — titlul de docent cu o lucrare pe tema istoriei germano-franceze postbelice. 1996-1997 — profesor universitar la Würzburg. 1998 — numire la catedra de istorie moderna a Institutului de Istorie de la RWTH (Rhei¬nisch-Westfälische Technische Hochschule) din Aachen.
PUBLICATII: The Netherlands, Berlin si New York, 1988; Saarjahre. Politik und Wirtschaft im Saarland 1945-1955, Stuttgart, 1996; Wie benutze ich eine Bibliothek Basiswissen — Strategien — Hilfsmittel (coautor), München, editia a doua, 1996 etc."


O carte despre Legiune (450 000 la librarie -- in your face capitalist pigs!). Nu am citit-o inca, nu stiu cat de rece se pastreaza autorul. Dar, avand in vedere ca aceasta este o lucrare stiintifica (de altfel, e scrisa foarte tehnic/academic, daca vreti), il presupun neutru pe Heinen; la urma urmei, e german si foarte departe de micile ambitii de Dambovita. Oricum ar fi, Caveat lector.
Excelent scrisa, fara o urma de subiectivism. Nu e lectura usoara, nu e istorie romantzata a Legiunii; totul e foarte tehnic si sec. In fine, o carte obligatorie pentru orice roman (sau revolutionar).

Arata fantastic/ideal, s-a OCRuit la fel. Wordul trebuie aranjat, mai ales tabelele, stiute problemele lui Abbyy in directia formatarii textului in pagina, dar nu corectat, cum spuneam, it's almost flawless. S-ar putea sa fie probleme la note, ca nu stiu daca wordul accepta tabelele in note. Plus ca sunt multe note de introdus. Daca cineva incearca s-o corecteze, let me know; si eu o s-o corectez curand.

G

Read more....

sâmbătă, 27 ianuarie 2007

Poezia noua in Republica Populara Romana

Links:
http://www.mediafire.com/?bhb2dtyeol1
http://rapidshare.com/files/13669856/Poezia_noua_in_Republica_Populara_Romana.rar

PDF/word, ~460 pagini, OCRed, searchable ("text under images")


"Cu prilejul sarbatoririi a cinci ani dela proclamarea Republicii Populare Romane"

"Nu vrem razboi, a fost destul! Vrem pace!
Vrem pace, caci pacea este taria noastra.
Pacea va cladi mii de orase mari, va imbogati ogoarele,
Zeci de mii de uzine, milioanele de roti
Vor invarti o noua oranduire a vietii.
Metalul nu-l vrem glonte, il vrem masina, secere, ciocan,
Vrem sa ne fereasca trupul de oboseala de animal,
Vrem pace. Pace. Grau. Carte. Cantec. Lumina.
Asa, oamenilor, ca acestea le vrem ?

Sa nu creada insa cei ce arunca foc si seamana moarte
Ca suntem slabi si cersim pacea.
O, nu! Suntem milioane si milioane de oameni
Care in toate continentele vorbim cu gura lui Stalin.
Milioane si milioane de oameni
Stiu ca drapelul care s'a inrosit de atatea veacuri
De sange, va flutura invingator si in Coreea
Si pretutindeni, mai tarziu ori mai curand,
Popoarele se vor imbratisa."


Release-ul este dedicat curatmurdar.ro, acesti oameni minunati care vor sti, bineinteles, sa aprecieze volumul la adevarata lui valoare.
Antologie de poezie propagandistica comunista. Cultul personalitatii (sau al regimului) in toata splendoarea sa. Poetii care apar in volum: Baconsky, Maria Banus, Alexandru Andritoiu, Mihai Beniuc, Demostene Botez, Radu Boureanu, Ion Brad, Marcel Breslasu, Nina Cassian, Dumitru Corbea, Dan Desliu, Mihu Dragomir, Eugen Frunza, Imre Horvath, Istvan Horvath, Emil Isac, Magda Isanos, Stefan Iures, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rau, Cristian Sarbu, Laszlo Szabedi, Nicolae Tautu, Virgil Teodorescu, Cicerone Theodorescu, A. Toma, Victor Tulbure, Nicolae Tatomir.

Se printeaza foarte bine, s-a OCRuit bine; cum Abbyy nu stie sa separe strofele de versuri, nu a facut-o. Mereu are probleme la formatatul versurilor. Daca cineva corecteaza wordul, pentru numele bunului Dumnezeu, anuntati-ma, vreau sa stiu.

Si sa fim bine intelesi: postez cartea aceasta doar dintr-un singur motiv: Sa nu uitam niciodata.

G.

Read more....

Germana pentru Ingineri si tehnicieni

Links:
http://www.mediafire.com/?1y1tnzlxtmc
http://rapidshare.com/files/13601780/Germana_pentru_Ingineri_si_tehnicieni.rar

PDF, ~550 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Lucrarea „Germana pentru ingineri si tehnicieni" este o incercare de a veni in sprijinul inginerilor si tehnicienilor in vederea insusirii limbii germane si familiarizarii – pe cat este posibil in cadrul unei asemenea lucrari – cu vocabularul si limbajul tehnic german. Desigur ca nu este posibil de a se cuprinde toate domeniile tehnice, chiar numai cu cite o singura lectie. De aceea autorii au considerat util de a alege ca baza ramura constructiilor de masini, ca cea mai raspindita in tara noastra, si care cuprinde un insemnat numar de cuvinte de baza valabile si pentru alte ramuri inrudite.

Lucrarea cuprinde 25 de lectii, 15 articole tehnice de interes general ca lectura suplimentara, incepind cu lectia a 11-a, precum si o culegere de dialoguri si conversatii de uz cotidian pentru cei care intra in contact direct cu inginerii si tehnicienii straini sau sint trimisi in strainatate si deci nevoiti sa se informeze sau sa se orienteze in mijlocul unei populatii care vorbeste limba germana.

Pe langa aceste doua parti de fond ale cartii, o a treia parte da cheia de rezolvare a celor 580 exercitii, pe care cititorii studiosi o pot consulta spre a controla incercarile lor proprii de solutionare.

Un vocabular german-roman de circa 2400 cuvinte, cu indicatia caracterului lor gramatical si a lectiei in care au aparut, oral si in scris, incheie volumul. O scurta bibliografie orienteaza asupra surselor principale de documentare.

Chiar si o rasfoire sumara a cuprinsului da o impresie de ordine stricta, de migala si competenta, calitati indispensabile pentru acest gen de manuale. O examinare mai atenta reveleaza multe alte avantaje..."


Un curs de germana facut de un inginer (doctor academician). Deci foarte logic si cu termeni din inginerie mecanica. Foarte bun pentru cine pleaca in industrie in Germania.

Se printeaza excelent, iar textul a fost recunoscut la fel de excelent. In arhiva este si vocabularul, in format word; ar fi extraordinar de util daca cineva l-ar corecta, l-ar face gigea si m-ar anunta. Thanks!


G.


Read more....

joi, 25 ianuarie 2007

Invatati limba spaniola fara profesor

Links:
http://www.mediafire.com/?ekwitj2yzrh
http://rapidshare.com/files/13271388/invatati_spaniola_fara_profesor.rar

PDF, ~560 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Editia pe care o prezentam acum apare cu o serie de imbunatatiri si completari facute la sugestiile multora dintre cei care au invatat dupa acest manual si carora tinem sa le aducem cele mai vii multumiri.

In dorinta de a oferi o editie revazuta si adaugita, am mai dezvoltat unele probleme de gramatica, am incercat sa completam cunostintele despre America Latina dind noi date de istorie si literatura, am introdus texte suplimentare si am adaugat la sfirsitul celor patru cicluri o culegere de lecturi in proza din cei mai reprezentativi scriitori moderni spanioli si latinoamericani."

"Metoda de predare aplicata in manualul de fata se bazeaza tocmai pe inrudirile dintre spaniola si romina, urmarind prin aceasta sa faciliteze unor cercuri cit mai largi de cititori invatarea limbii spaniole fara profesor.

Lectiile din acest manual, in numar de 40, sint alcatuite dupa un plan care permite asimilarea progresiva a cunostintelor, recurgind, ori de cite ori este posibil, la asemanarile dintre limba noastra si cea castiliana."

Astfel, primele 10 lecţii cuprind un vocabular uşor de memorat, format din cuvinte care se pronunţă aşa cum se scriu – deci care nu prezintă nici o dificultate fonetică din punctul de vedere al limbii noastre – permiţând astfel celor care studiază materialul să-şi concentreze atenţia asupra problemelor de gramatică şi să se familiarizeze cu structura limbii spaniole.

După aceste lecţii – de aclimatizare – urmează alte două cicluri, fiecare de câte 10 lecţii, cuprinzând probleme de fonetică şi ortografie, gramatică şi vocabular. Majorii atea textelor tratează aspecte ale vieţii cotidiene si, deoarece aceste teme pot constitui oricând obiectul unei conversaţii, multe sunt prezentate sub formă de dialog.

Ultimele zece lecţii, precum şi capitolul de lecturi în proză, îmbogăţesc cunoştinţele cititorului cu numeroase noţiuni privind geografia, istoria, literatura şi arta ţărilor în care se vorbeşte limba spaniolă.

Ca supliment, manualul cuprinde un tabel fonetic al limbii spaniole, un vocabular spaniol-român, cheia exereiţiilor, un indice gramatical şi un indice al numelor proprii întilnite în texte. Manualul de faţă se adresează unor cercuri largi de cititori, şi anume tuturor acelora care doresc să înveţe singuri limba spaniolă, în orele libere. In acest scop, s-a adoptat o formă de expunere care, menţinându-se pe o linie ştiinţifică, încearcă să fie totodată cât mai simplă şi accesibilă.


Se printeaza superb, ori ca single page, ori ca multiple pages per sheet, adica doua pagini pe o singura foaie A4. E salvat ca word doar vocabularul; poate cineva va vrea sa-l corecteze. Enjoy.


G.


Read more....

miercuri, 24 ianuarie 2007

Dictionar frazeologic francez-roman si roman-francez

Links:
http://www.mediafire.com/?8hmym1tzmnz
http://rapidshare.com/files/13200455/Dictionar_frazeologic_francez-roman-francez.rar

PDF/word, ~650 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Prezentul Dictionar frazeologic francez-roman si roman-francez, care apare pentru prima oara in tara noastra, reuneste expresii, locutiuni, galicisme dintre cele mai des folosite in vorbirea curenta. Am introdus insa si unele expresii mai vechi, deoarece se intilnesc in beletristica unor epoci mai indepartate. Am tinut, de asemenea, sa figureze in acest dictionar si expresii populare si argotice, intrucit acestea au o frecventa din ce in ce mai accentuata indeosebi in limba franceza contemporana.

In majoritatea cazurilor, ne-am straduit sa gasim echivalentele cele mai exacte. Acolo unde aceasta nu a fost cu putinta, am dat explicatia expresiei respective. Am indicat adesea un numar mare de sinonimii, marcind registrele stilistice din care provin, fara a fi epuizat, desigur, bogatia lexicala a celor doua limbi.

Materialul din acest dictionar a fost organizat in ordine alfabetica, intrucit – dupa parerea noastra – celelalte criterii de organizare prezentau dificultati si carente, ingreunindu-i folosirea.


PDFul arata bine, se printeaza bine, desi nu vad cine l-ar printa, toata ideea unui dictionar digital e ca poti sa cauti in el. Dar... nefiind tiparit chiar foarte bine, nici n-a fost textul recunoscut excelent, ci doar foarte, foarte bine.


G.


Read more....

marți, 23 ianuarie 2007

Scrieri estetice de Friedrich Schiller

Links:
http://www.mediafire.com/?7j1yt2cmi5z
http://rapidshare.com/files/60957879/Scrieri_estetice_de_Friedrich_Schiller.rar

PDF/word, ~450 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Cunoscut mai ales ca poet si dramaturg, Friedrich Schiller (1759-1805) este totodata si un nume de netagaduit in istoria esteticii si teoriei artistice. Lucrarile sale teoretice, scrise de-a lungul vietii, paralel cu poeziile si dramele, sunt formulari valabile si pregnante ale legilor esteticii si umanismului clasic german.

Ca si Goethe, dar, dintr-o predispozitie opusa, el a cautat armonia dintre trup si suflet a omului intreg. A gasit-o, ca filozof, in ideea frumosului, care, ca "libertate in manifestare", conciliaza "fericirea simturilor cu pacea sufletului", idealul cu viata.

La baza traducerii de faţă stă ultima ediţie completă a operelor lui Schiller, Hermann Böhlaus Nachf, Weimar, 1963. Prin apariţia până în prezent a unui număr de 30 de volume din cele 46 planificate, uriaşa ediţie depăşeşte pe toate celelalte din trecut, meritând pe drept cuvânt numele adăugat de Nationalausgabe. Ea impune atât prin vastitatea documentării, cât şi printr-o organizare şi sistematizare nouă a materialului în general.

În nici o ediţie anterioară, operele lui Schiller nu au fost rânduite după o cronologie bine determinată, nu a ordinii apariţiilor, ci a perioadelor în care au fost create. Era şi ceva anevoios, dat fiind că Schiller, după însăşi mărturisirea lui în corespondenţa cu Körner, era nevoit să lucreze uneori la două şi chiar trei scrieri deodată. Ediţia Böhlaus-Nationalausgabe încearcă să stabilească o succesiune cât mai aproape de adevăr, şi credem a fi izbutit, cel puţin în ceea ce priveşte eseurile pe care noi le-am inclus în selecţia de faţă. Pornind de la acest fapt, am căutat şi noi, la sfârşitul volumului, să înfăţişăm, în mic, originea şi geneza acestor studii de estetică.

Întrucât unele din aceste scrieri estetice au un caracter deosebit de abstract şi o acuitate analitică rară, ne-am folosit totodată şi de ediţia destul de nouă dar mai puţin extinsă a Institutului Bibliografic. Leipzig, 1958, care, pentru a veni în sprijnul cititorului nu îndeajuns de exersat în asemenea lecturi, a introdus unele subtitluri ajutătoare pe care, socotindu-le utile, le-am menţinut şi noi.


Por les connoisseurs.

PDF-ul arata perfect. Cartea era putin mai quirky, not very flat, asa ca unele randuri sunt mai curbe, dar fara sa afecteze calitatea OCR-ului. Abbyy-ul cateodata e fantastic. Totusi, e ceva de munca la corectat wordul, avand in vedere si dificultatea textului.

Unele texte se gasesc si in original, aici: http://gutenberg.spiegel.de/autoren/schiller.htm


G.


Read more....

luni, 22 ianuarie 2007

Studii literare de Emile Faguet

Links:
http://www.mediafire.com/?bywmxtdokzm
http://rapidshare.com/files/146024775/Studii_literare_de_Emile_Faguet.rar

PDF/word, ~500 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")


* Descartes * Pascal * La Rochefoucald * Racine * Saint-Simon * Le Sage * Voltaire * Diderot * Jean-Jacques Rousseau * Victor Hugo * Balzac *

Resuscitind din paginile sale critice, Faguet capteaza atentia cultivata si minutioasa a lectorului dispus sa urmeze dialectica fina si demonstratia subtila a unei minti de o rara suplete. Spirit indragostit de idei, Faguet poate invata pe oricine, pina astazi, fascinanta lectie a gindirii, al carei mecanism se declanseaza automat la el in contact cu o carte. Criticul afla in ea nu numai firescul folos, dar mai ales placerea lecturii – spre care n-a contenit sa-si indemne cititorii – stimulind, impreuna cu ea, pe cea a gindirii. El va urmari frumusetea ideii de-a lungul nenumaratelor sale excursii prin carti. Caci „arta de a citi este arta de a gindi cu putin ajutor"; iar acest ajutor sint tocmai cartile. Ajutind, la rindul sau, dupa puteri, criticul gaseste in acest act deplina justificare a menirii sale.

Secolele lui Emile Faguet constituie, fără îndoială, opera cea mai reprezentativă pentru autorul lor. Aceasta nu pentru că posteritatea, în general tentată de selecţii simplificatoare nu ar avea ce să le adauge: deşi începe să publice relativ târziu, la vârsta de 37 de ani, Faguet e un autor prolific. Dar în suita celor patru volume, criticul pare a-şi fi dat întreaga măsură a numeroaselor şi diverselor sale înzestrări. Materia volumelor, începând cu secolul al XVI-lea şi continuând până în pragul secolului al XX-lea, se confundă practic cu istoria literaturii franceze, adusă în paginile „Secolelor" într-o selecţie de calitate. Mergând de aici spre o vedere de amănunt, criticul a putut desprinde câţiva scriitori, pe care i-a prezentat sub forma unor monografii. Ridicându-se, dimpotrivă, spre altitudinea sintezei, a elaborat o propriu-zisă Istorie a literaturii franceze, subliniind direcţiile generale de înaintare în timp a spiritului umanist şi literar francez. Totodată, aşezând împreună poeţi şi filozofi, prozatori şi moralişti, Faguet anunţă încă din această lucrare o tentaţie ce va deveni dominantă spre sfârşitul carierei sale, aceea de critic al ideilor morale, politice, filozofice. Privite din puncte diferite, cele patru „Secole" stau astfel în centrul operei lui Faguet, conţinând-o în chip esenţial.

Activitatea publicistică a lui Emile Faguet se desfăşoară de-a lungul a treizeci de ani, împărţiţi la jumătate de pragul dintre cele două secole. Universitatea, viaţa teatrală, redacţiile diferitelor reviste la care a colaborat sau pe care le-a condus, lumea contemporană a literelor sau intimitatea vechilor cărţi l-au solicitat în egală măsură. A rezultat o operă vastă, compusă din peste cincizeci de volume, fără a mai socoti nenumăratele articole şi foiletoane risipite în presa vremii, numai în mică parte adunate în volume.


PDF-ul arata excelent, wordul trebuie corectat, e mult, dar cred ca se poate face usor. Daca cineva o corecteaza sau intalneste probleme deosebite, please let me know.

Arhiva contine si Project Gutenberg's Études Littéraires - XVIIIe siècle., by Émile Faguet; din autorii inclusi in volumul romanesc se regasesc doar Le Sage, Voltaire, Diderot, J.J. Rousseau.


G.

Read more....

Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca de Constantin Noica

Download links:
http://www.mediafire.com/?dfmwm1n9dlk
http://rapidshare.com/files/61523941/Cuvant_impreuna_despre_rostirea_romaneasca_de_Constantin_Noica.rar

PDF/word, ~320 pagini, OCRed, searchable, ("text under images")

"Daca graiul nostru spune intr-adevar lucruri ce nu s-au rostit intotdeauna in alte limbi si care le-ar putea indemna pe acestea sa se mladieze dupa cuvintul nostru, atunci, in masura in care exista un rest romanesc in cele ale gindului, suntem datori lumii cu acest rest.

Dar ne suntem datori noua, ca purtatori ai limbii acesteia si lucratori in ea. Pina ce va veni ceasul de judecata al limbilor, in care e despicata lumea, noi gindim si cream in cuvintele noastre, inca. Pentru noi ele sint vii, chiar daca s-au ingropat in uitare. Din aceasta uitare – ce adesea e o uitare de sine, in masura in care vorbirea omului este si fiinta lui – noi le putem scoate, pe toate cele care ne par graitoare: pe unele spre a ne desfata numai, ca intr-un muzeu (cine ar mai apune astazi „cu smerita mindrie", cind mindrie a incetat sa insemne intelepciune?), pe altele, spre a ne reimprospata si spori gindul, din neasteptatele, uneori uimitoarele lor adincimi de inteles."


O carte esentiala, o carte despre imensa frumusete a limbii romane.Publish Post

Poate fi corectata destul de usor, e mica (~110000 cuvinte). Daca cineva o face, sa ma anunte.


G.


Read more....

duminică, 21 ianuarie 2007

Psihologia kitsch-ului de Abraham Moles

Download links:
http://www.mediafire.com/?3ylgvno04ow
http://rapidshare.com/files/61525294/Psihologia_kitsch-ului_de_Abraham_Moles.rar

PDF/word, ~250 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Lumea valorilor estetice nu mai este scindata intre „Frumos" si „Urit": intre arta si conformism se intinde spatiul vast al Kitsch-ului. Kitsch-ul se afirma cu tarie in cursul evolutiei civilizatiei burgheze, in momentul in care aceasta ajunge la abundenta, adica la un exces de mijloace in raport cu necesitatile, deci la o gratuitate (limitata), in acel moment anume in care burghezia isi impune normele ei productiei artistice."

Kitsch-ul este blând şi insinuant, permanent şi omniprezent, integrat în viaţa noastră, el nu pretinde nici un altfel de efort în afară de o gimnastică mentală modernă şi recomandată, este „sănătos" (!) şi la adăpost de toate excesele vinovate ale artei absolute, de unde vine şi legătura sa strânsă cu religia, devenită religie de mase: misticismul Théresèi d'Avila sau al lui Salvador Dali, viciul lui Baudelaire sau al doctorului Faust rămân, aprioric, în afara sferei sale, acestea reprezintă abateri de gust, din moment ce bunul gust se confundă cu prostul gust în oroarea comună de depăşire. Kitsch-ul respinge orice fel de exces, într-un sens sau în altul: „dulce" sau „acru", el este pe măsura tuturor pungilor, a tuturor minţilor, a tuturor conştiinţelor. Omniprezenţa şi puterea sa de seducţie fac din el adevăratul duşman al ascezei, al ascezei funcţionaliste ca şi al exceselor marelui colecţionar (Duveen). Ceea ce se opune, în cazul acesta, unui pol nu este polul opus, ci mediocritatea şi, de aceea, nu există fiinţă omenească, artist, ascet sau erou, care să nu aibă în el ceva kitsch, dat fiind că este un fenomen cotidian. „Arta este cea mai elevată bucurie pe care şi-o oferă omul", spune Hegel. Dar nimeni nu poate trăi numai pe culmi: de aici provine totalitarismul kitsch-ului. De aceea, studiul acestui mod de viaţă a cărui imagine acoperă aproape integral viaţa socială implică în mod necesar aspectul dominării. Odată cu clasa dominantă se impune şi dictatura kitsch-ului, iar teza lui Diehter devine o teză filozofică: dacă există câte un obiect pentru orice fel de problemă, atunci orice fel de tensiune, orice fel de conflict – individual sau colectiv – trebuie să poată fi rezolvat prin intermediul unui obiect. Raporturile dintre oameni se transferă la nivelul raporturilor dintre obiecte, toate conflictele rezolvându-se în acelaşi fel şi instituindu-se o ecologie a oamenilor şi a lucrurilor.


Pentru toti cei ce au carpeta "Rapirea din serai", fara numar.

OCR foarte bun. Din pacate, avand un layout mai special, cartea o sa fie ceva mai greu de aranjat in word. Dar! este mica, ~55000 de cuvinte. Daca cineva aranjeaza si corecteaza wordul, sa ma anunte, sa pun noua varianta up, cu creditele de rigoare. Thanx!


G.


Read more....

vineri, 19 ianuarie 2007

Cezar Boliac de Ovidiu Papadima

Links:
http://www.mediafire.com/?finyzutqlh2
http://rapidshare.com/files/132192739/Cezar_Boliac_de_Ovidiu_Papadima.rar

PDF/word, ~350 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Conceputa in gen monografic, lucrarea reprezinta o contributie la cunoasterea amanuntita a vietii si indeosebi a activitatii publicistice a scriitorului militant de la 1848 si implicit a epocii sale. Bazat pe o documentatie foarte bogata, autorul aduce date noi, inedite, referitoare la atmosfera culturala, politica si economica a uneia dintre cele mai agitate si interesante perioade din istoria poporului nostru.

Lucrarea pune la lumina cu multa concretete locul si rolul pe care l-a avut in epoca sa Cezar Boliac, unul dintre cei mai activi participanti la evenimentele timpului.

În această perspectivă istorică, însemnătatea ziaristului Boliac — a puternicului animator şi răspânditor al ideilor celor mai înaintate în preajma anului 1848 — creşte enorm în pondere în opera lui. Însuşi poetul se justifică şi rămâne tot în această perspectivă. Pentru a omagia atest rol istoric al lui Boliac, ne-am gândit la studiul de faţă, consacrat în primul rând ziaristului Boliac şi epocii lui. 'Aici putem aduce încă informaţii, date şi judecăţi noi, care credem că sunt în măsură să contribuie la conturarea cât mai exactă a personalităţii scriitorului, a rolului său istoric şi a împrejurărilor în care s-a format şi în care şi-a desfăşurat activitatea. E adevărat că ultimii ani ai gazetarului Boliac au fost trişti, întunecaţi de grave inconsecvenţe politice. Dar chiar atunci el n-a trădat linia fundamentală a personalităţii lui literare: mila şi dragostea pentru oamenii din popor, pentru cei săraci şi asupriţi şi mai ales pentru aceia care pe atunci – prin numărul lor de milioane – deveniseră simbolul acestei imense suferinţe: ţăranii, foştii clăcaşi. Aceasta, şi meritele activităţii lui anterioare, sunt suficiente ca să-1 răscumpere pe ziaristul Boliac în faţa istoriei.


Impreuna cu monografia despre Bolintineanu, o aducere aminte a adevaratilor patrioti.


G.

Read more....

marți, 16 ianuarie 2007

Istoria Literaturii Romane Vechi de N. Cartojan

Download links:
http://www.mediafire.com/?fzm4nzjkyzq
http://rapidshare.com/files/120597204/Istoria_literaturii_romane_vechi_de_N._Cartojan.rar

PDF/word, ~600 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Studiul literaturii române vechi s-a constituit ca disciplină ştiinţifică independentă, cu specialişti şi catedre universitare, abia în primele decenii ale secolului nostru. Până atunci literatura veche a făcut obiectul interesului unor străluciţi filologi şi istofici cu o arie de preocupări mult mai largă (Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Lambrior, M. Gaster, Ovid Densusianu, Ioan Bogdan, N. Iorga), după ce valoarea documentară şi artistică a cronicilor fusese descoperită de generaţia paşoptistă, aceea care a şi iniţiat editarea şi valorificarea, pentru literatura modernă, a scrisului vechi românesc.

În învăţământ, literatura veche a fost multă vreme înglobată fie istoriei generale a poporului român, fie studiului, comun, al limbii şi literaturii, până ce, atât la Bucureşti, în 1901, cât şi la Iaşi, în 1908, s-au diferenţiat cele două domenii, creându-se catedre deosebite pentru fiecare. Cursurile de istoria literaturii române au fost încredinţate la Bucureşti lui Ion Bianu şi la Iaşi lui G. Ibrăileanu. De aci înainte, până când o nouă diferenţiere, de data aceasta în însuşi cuprinsul cursului de istoria literaturii române, va duce la crearea de catedre dedicate în exclusivitate studierii literaturii vechi şi altora rezervate studiului literaturii moderne (în 1919 la Cluj, în 1920 la Iaşi şi în 1930 la Bucureşti), obligaţia de a înfăţişa cele peste patru secole de cultură cuprinse în aşa-numita „epocă veche" a revenit unor profesori care, ca Ibrăileanu, erau mai familiarizaţi cu perioada modernă, sau, ca Ion Bianu, cu epoca veche, privită însă din perspectiva unei formaţii de bibliograf şi mai puţin de istoric literar propriu-zis. Această situaţie s-a reflectat foarte clar în evoluţia disciplinei însăşi, care n-a mai dat, în decurs de patru decenii, adică până la tipărirea primului volum al Istoriei literaturii române vechi de N. Cartojan, nici o expunere de ansamblu asupra epocii vechi comparabilă, ca valoare, cu sintezele – unele fundamentale – ale perioadei anterioare.

Pe lângă modul cum a ştiut să adune şi să ordoneze o extrem de bogată informaţie, să deschidă capitole pe măsura realei importanţe unor personalităţi trecute până atunci în fugă, sau să rectifice erori de situare şi judecare, admirabile rămân, în această carte, analizele de opere. Dacă n-au sclipirile de geniu ale unulor Iorga sau Călinescu, ele prezintă, în schimb, calitatea de a urmări îndeaproape conţinutul operelor respective şi de a-l face accesibil din unghiul cel mai favorabil unei vizionări nedeformante. Tocmai de aceea, sinteza lui Cartojan este căutată în continuare de toţi cei ce se iniţiază în disciplina literaturii vechi, ca o călăuză demnă de încredere.

Istoria literaturii romane vechi nu este numai o carte de informare, ci si una care da prilejul de a medita asupra unei aproape jumatati de mileniu de cultura romaneasca. Aparitia unor sinteze ulterioare, in anii nostri, rectificind erorile de fond sau de perspectiva, imbogatind informatia si aplicind metode noi de interpretare, nu au impins in afara interesului aceasta cartei si oricine poate constata ca noile sinteze, fara a-l urma servil, ii datoreaza, nu o data, foarte mult."


La prefata ar fi cateva probleme cu OCR-ul, in rest e perfect si se printeaza la fel de bine. Limba romana e frumoasa, pacat ca am uitat cum s-o folosim... epigoni, cum ar spune Eminescu.



G.

Read more....

luni, 15 ianuarie 2007

Principii de estetica de George Calinescu

Links:
http://www.mediafire.com/?7nmidz0o22y
http://rapidshare.com/files/61526920/Principii_de_estetica_de_George_Calinescu.rar

PDF/word, ~240 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Cînd în 1939 G. Călinescu publica la Editura Fundaţiei pentru literatură şi artă în Biblioteca de fiiosofie opusculul Principii de estetică, toată lumea se întreba dacă aceasta e într-adevăr o operă filosofică sau estetică. Cum s-a spus încă de atunci, G. Călinescu nu era un estetician, nu avea un sistem estetic şi cartea nu conţinea decît un Curs de poezie şi o expunere a Tehnicii criticii şi a istoriei literare, amândouă mai curând o contestare a disciplinei estetice. Din cauză că ceea ce numim fenomen estetic e un sentiment particular pe care îl au unii şi nu-l au alţii şi din cauză că atît graniţele de valoare între opere, ca şi graniţele între opere şi capodopere sunt greu de determinat, estetica nu poate pretinde că are un obiect şi un criteriu de determinare a frumosului valabil pentru toţi (judecăţile de valoare, subiective, pot fi cel mult consimţite), G. Călinescu nu crede decât într-un corp de observaţii psihologice, sociologice, tehnice asupra artelor deduse de critici, adică de oameni înzestraţi cu percepţii şi penetraţie a fenomenelor artistice, cu valoare instructivă. „Toate străduinţele esteticienilor sînt inutile speculaţii în jurul goalei noţiuni de artă", conchide el, mai satisfăcut de fenomenul artistic palpabil pe care criticul cu intuiţie şi experienţă se poate hazarda să-l definească, obţinând aprobarea demersului său.

Ediţia de faţă a fost întocmită conform dorinţei pe care n-a avut răgazul nici prilejul s-o realizeze G. Călinescu însuşi în timpul vieţii. Textul propriu-zis a fost reprodus după volumul Principii de estetică din 1939 la care s-au adăugat în ordinea decisă de autor : Universul poeziei după manuscrisul imprimat cu unele erori de tipar şi câteva supresiuni în „Jurnalul literar", seria a doua. Bucureşti, 1948, nr. 4-5, revăzut de G. Călinescu ; Istoria literară ca ştiinţă inefabilă şi sinteză epică după „Jurnalul Literar", 1947, nr. 1, de asemenea revăzut şi corectat de G. Călinescu.

Am pus la addenda capitolul al treilea din Tehnica criticii şi a istoriei literare din „Adevărul literar şi artistic", nr. 917 bis din 3 iulie 1938, neinclus de G. Călinescu în volum, trei articole despre Abatele Batteux, Abatele Dubos şi Hegel ca estetician din ziarul „Naţiunea", 1947 (fişe pentru seminarul de Istoria literaturii române de la Facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti) şi cinci articole scurte despre poetica lui Aristot, André Gide. Paul Valéry, Paul Claudel şi Alain din „Jurnalul literar", 1939 (fişe pentru seminarul de critică şi estetică literară de la Facultatea de filosofie şi litere din Iaşi), republicate numai în volumul Roumanian Aestheticians, Minerva, 1972, în limba engleză. Am adăugat articolul Poetica lui Panait Cerna din revista „Lumea", nr. 20 din 10 februarie 1946.


Din pacate, tiparit prost, deci scanat asisderea. Daca cineva il citeste si corecteaza, let me know. Thanks.


G.

Read more....

vineri, 12 ianuarie 2007

Elemente de estetica de Benedetto Croce

Links:
http://www.mediafire.com/?6nmlw1zgdg5
http://rapidshare.com/files/61526355/Elemente_de_estetica_de_Benedetto_Croce.rar

PDF/word, ~100 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"...Astfel, am compus in putine zile, aceste «Elemente de Estetica», la inceput cu nici o alta intentie decat sa-mi indeplinesc sarcina, si apoi, dupa ce lucrul a fost incheiat, nu fara oarecare placere mintala, caci mi se parea ca'ntr'insul, nu numai ca oarecum condensasem conceptiile mai insemnate ale lucrarilor mele anterioare, dar si ca le expusesem cu mai multa legatura si cu mai mare perspicacitate decat in Estetica mea, veche de doisprezece ani. Si un alt sentiment se infatisa sufletului meu: cele patru prelegeri, stranse intr'un volum, ar putea fi de folos tinerilor cari se indreapta catre studiul poeziei si, in genere, al artei; si poate le-ar folosi chiar in scolile secundare, ca o lectura explicativa la cursurile literare si filozofice."

G.

Read more....

joi, 11 ianuarie 2007

Eugen Lovinescu si antinomiile criticii de Florin Mihailescu

Links:
http://www.mediafire.com/?8qkmz4mbijd
http://rapidshare.com/files/61527833/Eugen_Lovinescu_si_antinomiile_criticii_de_Florin_Mihailescu.rar

PDF/word, ~460 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Imprejurarea de a se fi daruit cu o nobila exclusivitate criticii explica printre altele si caracterul ideologiei literare a lui E. Lovinescu. Intreaga sa gandire este subordonata aproape in mod absolut actiunii critice. Chiar conceptia sa sociologica liberala care pare o constructie cu scopuri, cel putin in parte, extraestetice se dovedeste in ultima analiza avand tot o finalitate predominant critica. In aceasta privinta este probabil ca insusi Lovinescu se insela considerandu-se „adevaratul teoretician filozofic al liberalismului roman", cand in fond nu era, impotriva tuturor aparentelor, decat ideologul modernismului in literatura noastra. Oricat ar parea de ciudat si de paradoxal, rosturile veritabile ale Istoriei civilizatiei romane moderne au fost de a fundamenta sincronismul in evolutia literara si nu in aceea social-politica, unde, de altfel, dificultatile conceptului sunt si mai transparente. Fara indoiala, nu contestam prezenta lui Lovinescu in dezbaterile sociologice ale vremii si nici interesul punctului sau de vedere ; afirmam doar subordonarea in ultima instanta a tuturor conceptiilor, de orice natura ar fi, spiritului critic si actiunii sale combative in numele unor idealuri foarte precise. Altfel spus, Lovinescu n-a facut sociologie in sine, n-a facut politica in sine (cu o singura exceptie : campania publicistica din anii neutralitatii 1914—1916), n-a facut nimic in sine, in afara de critica. Unicul sau destin, de o maretie tragica prin totalitarismul cu care l-a devorat, a fost critica.

Rămân, prin urmare, din opera lui idei vii şi fecunde, alături de altele care au suferit amendamente numeroase şi adinei. Preluat în spirit critic şi fără hiperbolizări, cum a făcut el însuşi cu Maiorescu, Lovinescu este aşadar şi desuet, dar şi actual, aparţine şi istoriei literare, dar şi criticii noastre curente. Şi-i aparţine mai presus de orice prin marea dăruire pentru cauza literaturii, prin pasiunea extraordinară cu care a slujit-o întreaga lui viaţă. Aceasta este cea mai înaltă semnificaţie a lui E. Lovinescu, acesta este modul cel mai viu al actualităţii sale.


O monografie mare despre Eugen Lovinescu si evident antinomiile criticii. N-am citit cartea, deci nu stiu mai multe. No special remarks.


G.


Read more....

Istoria esteticii de Gilbert si H. Kuhn

Links:
http://www.mediafire.com/?btginymnn1z
http://rapidshare.com/files/11123162/Istoria_esteticii_de_K._E._Gilbert_si_H._Kuhn.rar

PDF/word, ~520 pagini, OCRed, searchable, ("text under images")

Printre multiplele ei însuşiri, cartea are o calitate remarcabilă. Este una dintre puţinele lucrări cu un caracter strict istoric privind domeniul esteticii. Cu aceasta, am stabilit, de fapt, esenţialul. În plus, trebuie să precizăm că volumul la care ne referim este scris într-un stil curgător si limpede. Acest lucru face ca textul să fie accesibil pentru un public larg; un public dornic de a pătrunde în ţesătura intimă a gîndirii europene din toate timpurile. Evident, faptul că lucrarea se rezumă, în chip exclusiv, la modul european de a pune problemele complicate ale domeniului estetic reprezintă o îngrădire a chestiunii. Iar aceasta se petrece în clipa în care interogaţia despre existenţa şi despre structura frumosului este privită în întregul ei; adică la nivelul spiritului umanităţii. Totuşi, în măsura în care gîndirea estetică ce s-a constituit în cadrul culturii europene a îmbrăţişat, în fond, toate aspectele caracteristice ale domeniului de existenţă a frumosului, o asemenea îngrădire deliberată a problemei nu ştirbeşte sensibil calitatea fundamentală a cărţii.

Prin întreaga lui substanţă, tratatul se impune ca o carte de referinţă fundamentală pentru problemele generale ale esteticii. Autorii — care dovedesc a fi pătrunşi de un deosebit spirit al probităţii ştiinţifice — au beneficiat şi de o informaţie clasică excelentă. În mod suplimentar ei au demonstrat in tratarea acestei vaste lucrări calităţi analitice cu totul remarcabile. Aceste observaţii capătă o semnificaţie şi mai adîncă, dacă ne gîndim, cu atenţie, la altceva. Persistă un substrat secret, ce stă ascuns în spatele întregului text. Acest substrat mai profund şi mai puţin evident, la prima lectură, rezidă din încrederea autorilor în puterea gîndirii estetice. Un fel de tehnică hermeneutică a căutării adevărului i-a călăuzit parcă, fără încetare, pe autori în abordarea marilor probleme. Şi, chiar atunci cînd tăria demersului lor teoretic a fost depăşită de existenţa atîlor dificultăţi, această tehnică nu şi-a pierdut sensul. De aceea autorii se dovedesc a fi, pînă la urmă, mai mult decît riguroşi oameni de ştiinţă. Ei ni se dezvăluie, în fond, ca nişte slujitori dezinteresaţi ai purităţii spiritului. Datorită acestor motive cartea se arată a fi un instrument deosebit de valoros pentru orice cercetător în sfera complicată a judecăţii estetice. In-plus, trebuie să semnalăm faptul că varianta românească a tratatului se impune şi prin stilul corect şi elegant în care traducătorul a transpus forma originală


Exact ce scrie mai sus. Foarte buna istorie a esteticii, e totul explicat clar, precis si succint.

Se printeaza perfect. Sunt doua fisiere word: unul cu "original layout" si altul doar cu textul simplu, fara layout special, dar cu textul de pe margine pus in josul paginii. Cuprinsul e la inceput, ca asa pare a fi normal, mai ales ca e cuprins mare; drept urmare s-au renumerotat paginile in pdf, ca sa corespunda.


G.


Read more....

marți, 9 ianuarie 2007

Dimitrie Bolintineanu si epoca sa de Teodor Vargolici

Links:
http://www.mediafire.com/?0nn5mnmzqdd
http://rapidshare.com/files/159346762/Dimitrie_Bolintineanu_si_epoca_sa_de_Teodor_Vargolici.rar

PDF/word, ~400 de pagini, OCRed, searchable

Asupra lui Dimitrie Bolintineanu s-au scris, de-a lungul timpului, numeroase comentarii critice şi istorico-literare, studii ample şi monografii. Cu toate acestea, personalitatea scriitorului nu este încă suficient de bine cunoscută. După supraevaluările din timpul vieţii sale, a urmat, postum, un reflux al admiraţiei, care a durat destul de multă vreme, de la exagerarea meritelor trecându-se, brusc şi fără discernământ, la exagerarea carenţelor şi neîmplinirilor sale. Din păcate, în toată această lungă perioadă, în care poetul intrase într-un con de umbră, după dramaticul său sfârşit, cei ce s-au străduit să-l reaşeze pe soclul elogiului — George Popescu, P. Ghiţiu, G. Pavelescu, N. Petraşcu — nu au avut prestigiul necesar şi nici posibilitatea să-şi concretizeze lăudabilele lor eforturi în lucrări demne de atenţie, ditirambele lor având un efect contrar, negativ, discreditându-l şi mai mult pe autorul Legendelor Istorice. Abia în ultimele decenii şi mai ales în anii din urmă, datorită contribuţiilor lui Dimitrie Popovici, G. Călinescu, D. Păcurariu, Ion Roman, Aurel Martin, I. Negoiţescu, Cornel Regman, figura lui Dimitrie Bolintineanu a început să-şi recapete trăsăturile reale, autentice.

Aportul noilor exegeze este remarcabil, sub diferite aspecte, însă trasează numai coordonatele generale pe care de-abia de acum încolo urmează să se structureze cercetarea exhaustivă a personalităţii poetului. Propunându-ne să întreprindem o asemenea cercetare, pornim de la convingerea că condiţia primordială, sine qua non, pentru cunoaşterea şi înţelegerea aprofundată a personalităţii lui Dimitrie Bolintineanu, la justa ei valoare, este reconstituirea detaliată a epocii în care poetul şi-a desfăşurat viaţa şi activitatea. În mod frecvent, opera lui Dimitrie Bolintineanu a fost discutată în sine, căutându-i-se exclusiv valenţele estetice, examen la care, — ca şi opera altor scriitori din secolul al XIX-lea — nu rezistă decât parţial. Dimitrie Bolintineanu este poate scriitorul cel mai caracteristic al epocii sale, epoca revoluţiei de la 1848 şi a Unirii Principatelor Române, şi de aceea trebuie privit întâi de toate in cadrul complex al epocii sale, în corelaţie directă cu fenomenele şi împrejurările ei specifice. Plasându-l în epoca sa, putem cunoaşte condiţiile în care şi-a creat opera, măsura în care a fost o expresie a realităţilor acestei epoci. De asemenea, putem sesiza cu uşurinţă semnificaţiile pe care le-a avut şi mesajul pe care l-a transmis, iar mai presus de toate putem stabili care a fost partea ei de contribuţie la dezvoltarea literaturii noastre, ce elemente noi a adus în raport cu operele altor scriitori din acelaşi timp, concluzia finală dându-ne posibilitatea să fixăm locui lui Dimitrie Bolintineanu în istoria literaturii române.

Propunându-mi să prezint, în aceasta lucrare, traiectoria destinului zbuciumat al lui Dimitrie Bolintineanu, ca şi etapele succesive ale activitatii sale multiple, pe plan social-politic, literar si publicistic, nu am fost condus de o pasiune strict arhivistică, ci am avut drept scop esential demonstrarea adevărului că Dimitrie Bolintineanu a fost unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai epocii sale, epoca de adevărată renaştere naţională şi de fundamentare a literaturii române moderne.


Monografie de mari dimensiuni despre unul din parintii nostri fondatori (cum ar zice Americanul), ce a murit in mizerie, destin tipic pentru oamenii romani mari. Plansele din pacate au refuzat sa se scaneze si n-am putut sa le conving s-o faca. Se printeaza bine, s-a OCRed la fel de bine.


G.


Read more....

Mica Gramatica A Limbii Italiene

Links:
http://www.mediafire.com/?11jc2m5l5zt
http://rapidshare.com/files/262195989/Mica_Gramatica_A_Limbii_Italiene.rar

PDF/word, ~320 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Prezentul volum incearca intr-o formula succinta sa raspunda celor ce doresc sa-si fundamenteze sau sa-si sistematizeze cunostintele de limba italiana, fiind in egala masura si un ghid adresat tuturor celor ce doresc sa descifreze tainele unei limbi romanice atit de apropiate de limba romana. [...]

Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-l îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii corecte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale susţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba italiană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol, Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută -- pornind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi -- unele aplicaţii ale noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o ordine gradată a dificultăţilor, considerîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea concretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării.

Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă.


...si ce consultare rapida si eficienta o sa fie acum, ca e digitizata.

PDF-ul se printeaza excelent ca multiple pages per sheet.


G.


Read more....

luni, 8 ianuarie 2007

Povestiri biblice de Zenon Kosidowski

Links:
http://www.mediafire.com/?eygkz3wn0ll
http://rapidshare.com/files/117838060/Povestiri_biblice_de_Zenon_Kosidowski.rar

PDF/word, ~490 pagini, OCRed, searchable (text under images)

Ştiinţa contemporană a dovedit că Biblia, este un document laic de o factură deosebită, conţinând o mare cantitate de date istorice valoroase. Începuturile sistematice ale cercetărilor în acest domeniu – lăsând la o parte încercările vechi, sporadice – datează de la jumătatea veacului al XIX-lea. Dar, într-un limp relativ scurt, de-a lungul a o sută de ani, ce transformări revoluţionare profunde au avut loc în concepţiile noastre despre Biblie!

Până la jumătatea veacului trecut, Biblia era un domeniu rezervat doar teologilor. Considerată drept o carte sfântă, inspirată de Dumnezeu, se crease în jurul ei un fel de imunitate, păzită cu străşnicie de rigorile instituţiilor bisericeşti. Încercările de a privi critic asupra textelor biblice, din punct de vedere lingvistic sau istoric, au fost apreciate mult timp ca un sacrilegiu şi drept un atentat împotriva credinţei religioase.

A dominat convingerea că, realmente, Moise, Iosua. David, Solomon şi prorocii au scris anumite părţi ale Bibliei, că Iahve a stabilit cele «zece porunci», pe muntele Sinai, că Ilie, în carul cu flăcări, s-a înălţat la cer, iar Daniel a ieşit întreg din groapa cu leii. Atunci când a devenit evident că textul biblic este în totală contradicţie cu ceea ce se înţelege prin noţiune de sacru, comentatorii au căutat în el un sens alegoric, cu caracter mistic. Aşa, de exemplu, Cântarea Cântărilor, lirică de dragoste, plină de senzualitate orientală, trecea în versiunea lor drept un poem religios în care, sub simbolul iubitului, se ascundea Iahve, iar mai târziu, în era creştinismului, Hristos.

Nouă, oamenilor care trăim în epoca marilor descoperiri în domeniul ştiinţelor naturii, ne e greu să înţelegem că, până nu demult, Biblia era considerată drept singura autoritate în ştiinţa despre univers. Frumoase prin naivitatea lor, povestirile biblice despre Adam, Eva şi rai erau considerate de marea majoritate a oamenilor, ca ultimul cuvânt despre începuturile vieţii pe pământ. Când, în anul 1859, Darwin, în lucrarea: Despre originea speciilor, a prezentat teoria sa privind evoluţia, a declanşat o furtună de proteste nu numai printre credincioşii Bibliei. clar chiar şi în anumite cercuri ştiinţifice.

S-a stabilit, mai ales, că Vechiul Testament este o culegere de date cu caracter istoric şi de legende populare, de prescripţii rituale şi de mituri, care îşi au origini în epoci şi medii sociale diferite. Această moştenire a fost culeasă şi prelucrată de către compilatorii evrei, într-o perioadă destul de târzie, mai ales după robia babiloneană. Sub presiunea acestor fapte a fost zdruncinată o tradiţie consfinţită de secole că, de exemplu, axioma că autorii Pentateuchului au fost Moise şi Iosua, că prorocii şi-au scris singuri învăţăturile lor (cu anumite excepţii), că David a compus Psalmii, iar Solomon Cântarea Cântărilor şi Pildele.

În Biblie, diferitele straturi ale textului s-au suprapus ori s-au contopit într-o aşa măsură, încât despărţirea şi identificarea lor ştiinţifică va constitui încă mulţi ani obiectul activităţii criticilor biblici. Problema a fost complicată şi mai mult, datorită completărilor făcute din diferite considerente de un şir lung de redactori, compilatori şi scribi. Din această categorie fac parte, printre altele, aşa-numitele mituri etiologice, sau mituri fabricate ex post, pentru explicarea anumitor incidente, a căror desfăşurare adevărată era ştearsă din memoria generaţiilor. Se apreciază ca mituri etiologice, printre altele, de exemplu, «minunea trecerii Mării Roşii», «minunea manei» şi «minunea opririi apelor Iordanului». Cercetările au demonstrat că în spatele lor se ascund fenomene complet naturale care, abia mai târziu, cu trecerea timpului, au fost prezentate ca fenomene supranaturale.


Cartea prezinta Vechiul testament din perspectiva istorico-sociala. Astfel, intai ne este povestit textul, in maniera "Tales from Shakespeare by Charles and Mary Lamb", dupa care este comentat stiintific. Pentru cine vrea sa cunoasca Vechiul Testament, dar gaseste Biblia prea plicticoasa, aceasta carte e perfecta.

A fost tiparita on a budget, deci e mai fuzzy. Se printeaza foarte bine pe un A4 (single page fit to printer's margins) sau chiar multiple pages (tile multiple pages). Fisierul word e ok, dar trebuie corectat.


G.


Read more....

marți, 2 ianuarie 2007

Charles Baudelaire - Critica literara si muzicala - Jurnale intime

Download links:
http://www.mediafire.com/?fhimij1wlmr
http://rapidshare.com/files/60959543/Charles_Baudelaire_Critica__literara_si_muzicala_-_Jurnale_intime.rar

PDF/Word, ~410 de pagini, OCRed, searchable (text under images)
Acum si cu textul original francez.

Istoriceşte perfect simultană cu opera teoretică a lui Wagner (şi una şi cealaltă îşi făceau apariţia în al cincilea deceniu al secolului al XlX-lea), activitatea eseistică a lui Baudelaire ilustra aceeaşi aspiraţie care îl îmboldea pe compozitorul german să îmbrăţişeze conceptul: convingerea că timpurile noi cer creatorului să-şi completeze filozofic şi estetic mesajul artistic, să devină militantul explicit şi intransigent al idealului său – convingere care era, desigur, nu numai a lui Baudelaire şi Wagner, ea izvorând din necesităţi obiective, profunde şi generale ale spiritualităţii europene, dar care îşi găsea în reflecţiile despre artă aie lui Baudelaire şi Wagner poate cea mai tipică, mai strălucitoare expresie. Ca şi contemporanul său de peste Rin, Baudelaire credea de asemenea în unitatea interioară a artelor („ca nişte lungi ecouri unite-n depărtare / într-un acord în care mari taine se ascund") şi năzuia să le vadă ieşite din izolarea artificială, reîntoarse în acea matcă iniţială spre care fiecare din ele tinde, căci „ca noaptea sau lumina, adânc, fără hotare / parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund" (Correspondances); făcându-l să se simtă încarcerat atâta vreme cât s-ar fi limitat la imaginea poetică („orice literatură care refuză să păşească frăţeşte între ştiinţă şi filozofie este o literatură ucigaşă şi sinucigaşă", va zice el în Şcoala pagină), aşa cum lui Wagner exclusivitatea muzicală îi crea o senzaţie de sterilizantă captivitate, această credinţă a fost cea care l-a mânat pe Baudelaire spre alte lumi artistice, cu precădere spre pictură şi muzică, şi i-a dat aripi să zboare spre regiunile înalte ale meditaţiei filozofice, pentru ca, revenind din ele îmbogăţit, poetul să-şi poată orchestra ideile într-un mod şi mai sugestiv, cu rezonanţe şi mai vaste (simetric beneficiului pe care Wagner, ca muzician, ştia să-l extragă din cultivarea literelor, din asimilarea lui Schopenhauer, din conceperea dramei muzicale ca spectacol de sinteză a artelor).

De la eseul-fantezie de felul lui Cum îţi plăteşti datoriile când ai geniu şi până la studiul solid, ca cele consacrate lui Delacroix sau E. A. Poe, preocuparea lui Baudelaire rămâne aproape invariabil aceea de a-şi lămuri (toată această activitate exprimând poate mai ales nevoia unei autcclarificări decât pe aceea a asanării gustului public) ce înseamnă modernitatea artei, cum trebuie să gândească şi să se exteriorizeze artistul pentru a se acorda cu necesităţile profunde ale epocii sale, pentru a nu se vedea depăşit de problemele caracteristice ale acesteia sau la marginea lor. Cum mai totdeauna se întâmplă, efortul lui Baudelaire de a-şi împlânta cât mai adânc conştiinţa în contemporaneitate se va izbi de rezistenţa tocmai a contemporanilor, aceştia refuzând să se accepte în sensul în care îi revela luciditatea poetului gânditor.


Paginile de critică şi eseistică literară şi muzicală cuprinse în volumul de faţă fac parte, majoritatea, din ciclul Arta romantică. La ele s-au adăugat:

a. Articole apărute în reviste şi neincluse în ediţia originală din 1866 (Prometeu dezlănţuit, Revelaţia magnetică) şi altele rămase în stadiu de proiect (Bufniţa filozoafă, Dacă e să vorbim de realism, notele despre Legăturile primejdioase);

b. Două eseuri din ciclul Curiozităţi estetice, cu domenii de referire preponderent literare (Despre esenţa râsului şi Morala jucăriei);

c. Proiectele de prefaţă la Florile răului şi notele scrise de Baudelaire pentru avocatul său cu ocazia procesului din 1857.

Au fost omise câteva piese de mai mică importanţă.

Ultima secţiune a volumului prezintă cele două aşa-zise Jurnale intime (Rachete şi Inima mea aşa cum este), însoţite la sfârşit de o foarte scurtă Notă autobiografică.

Ordinea textelor traduse este strict cronologică, desfăcând cadrul tradiţional, dar arbitrar, al Artei romantice, care nu-i aparţine, nici ca titlu măcar, lui Baudelaire, ci primilor editori postumi. O singură derogare: toate studiile privitoare la Edgar Poe au fost strânse laolaltă.


Related posts:

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/charles-baudelaire-curiozitati-estetice.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/principii-de-estetica-de-george.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/elemente-de-estetica-de-benedetto-croce.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/istoria-esteticii-de-k-e-gilbert-si-h.html

...şi altele.


G.

Read more....

Charles Baudelaire - Curiozitati estetice

Download links:
http://www.mediafire.com/?1yjzztzzi2h
http://rapidshare.com/files/9927221/Charles_Baudelaire_-_Curiozitati_estetice.rar

PDF/Word, ~220 de pagini, OCRed, searchable (text under images)
Acum si cu textul original francez.

Meditatiile estetico-filozofice ale lui Charles Baudelaire, raspandite in diverse publicatii timp de aproape doua decenii si publicate pentru prima oara intr-un volum aparte in 1868, sub denumirea generica "Curiozitati estetice".

Prin lectura textelor selectate în prezentul volum, cititorii prinşi în tentaculele prejudecăţii care-i atribuie lui Baudelaire o singulară vocaţie poetică, vor avea o revelaţie. Revelaţia unui Baudelaire-estetician, unui Baudelaire care întruneşte geniul poetic cu inteligenţa critică şi care, reflectind asupra ţelurilor noi ale poeziei moderne, invocă în sprijin celelalte arte. Revelaţia unui Baudelaire pentru care fie şi „o relatare a unei rapide plimbări filozofice printre picturi" constituie un punct de sprijin pentru construcţia unei viziuni estetice originale, sprijinită concomitent pe trăirea existenţială a modernităţii, pe experienţa novatoare a poetului şi pe „radarul" axiologic al iubitorului artelor plastice. Se poate lesne constata, împreună cu Rene Huyghe, că se conturează „o teorie, disper¬sată în scrierile sale asupra artei, care este o conştientizare a ceea ce arta încearcă de acum să realizeze". Şi, totodată, că Hugo Friedrich are dreptate: concepţiile baudelairiene despre creaţia artistică „stau pe aceeaşi treaptă cu poezia însăşi, lăsând-o adeseori în urma lor".

Baudelaire a resimţit exemplar nevoia de autoclarificare a conştiinţei sale estetice. Setea de teorie l-a dus o vreme până în pragul tentaţiilor amăgitoare ale sistemului. „Am încercat nu o dată să mă zăvorăsc într-un sistem pentru ca de acolo să pot propovădui în voie", mărturiseşte el, satisfăcut că a reuşit să scape din chingile paralizante ale unor canoane prefabricate, să aşeze deasupra oricăror principii ale „profesorilor-juraţi" diadema evlaviei faţă de ideea de artă. „M-am reintors să caut un azil în impecabila naivitate", mărturiseşte candid Baudelaire, adăugind: acolo, în zona sensibilităţii estetice şi a patosului contemporan „şi-a găsit conştiinţa mea filozofică tihna".

Meditaţiile lui Baudelaire asupra artelor plastice constituie o proiecţie a conştiinţei sale filozofice, statornic preocupate de definirea sensibilităţii modeme şi a expresiei sale estetice inedite, care nu-şi poate găsi tihna fără a răspunde la chinuitoarea întrebare: există o frumuseţe modernă, adecvată stării de spirit a vremii sale? Măiestria tehnică, fără a fi cu nimic depreciată, este subordonată constant de Baudelaire ideii că opera de artă este un act de creaţie valorică, în care limbajul specific este menit să realizeze „unitatea de impresie" şi „totalitatea de efect", să exprime o confesiune nereticentă, o mărturie patetică a vibraţiilor unei sensibilităţi estetice. Aprecierile sale se îndreaptă predilect spre Delacroix, considerat „cel mai sugestiv dintre toţi pictorii", „adesea un neîndemânatec, dar creator până în măduva oaselor".

Scriitura estetică-filozofică a lui Baudelaire se dovedeşte astfel încărcată de sugestii, căci ea analizează fenomenul artistic al epocii scrutând viitorul artei şi întrezărindu-i liniile de forţă. Noi înţelegem azi arta dintr-o perspectivă dialectică poststructuralistă şi totuşi, surprinzător, parcă am fi încorporat viziunea baudelairiană al cărei freamăt a fertilizat cugetarea estetică şi ni s-a transmis în formele evoluate pe care le îmbracă estetica zilelor noastre. Parafrazându-l pe Jean Codeau, putem spune că, dincolo de disimulările şi ambiguităţile sale, crezul "estetic al lui Baudelaire continuă, ca lumina stelelor dispărute, să ne lumineze calea, oferindu-ne repere indispensabile pentru dezlegarea eternei „taine" a artei. Cine caută un drum spre chintesenţa poeziei sau a artelor plastice nu poate face abstrac¬ţie de Curiozităţile estetice, fascinanta operă pe frontispiciul căreia Baudelaire ar fi putut să aşeze drept motto celebrul vers:

Car j'ai de chaque chose extrait la quintessence.


Related posts:

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/charles-baudelaire-critica-literara-si.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/principii-de-estetica-de-george.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/elemente-de-estetica-de-benedetto-croce.html

http://subvertingcapitalism.blogspot.com/2007/01/istoria-esteticii-de-k-e-gilbert-si-h.html

...şi altele.


G.

Read more....