You will have to get used to living without results and without hope.

marți, 27 februarie 2007

Despre teatru de Camil Petrescu

Volumul se numeste de fapt "Comentarii si delimitari in teatru" dar nu mi-a placut titlul :D

Download links:
http://www.mediafire.com/?hl6242187hi5888

http://rapidshare.com/files/191728589/Comentarii_si_delimitari_in_teatru_de_Camil_Petrescu.rar

PDF/word, ~750 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Apropierea lui Camil Petrescu de arta spectacolului dateaza dinaintea afirmarii sale ca publicist si scriitor (student fiind, co­laboreaza la Rampa si alaturi de alti colegi lupta pentru infiin­tarea Operei romane – 1914), se continua printr-o activitate sus­tinuta de cronicar teatral (numai la cotidianul economic Argus semneaza cronici timp de 15 ani), prin lucrari teoretice finalizate si publicate (Modalitatea estetica a teatrului – 1937) sau neter­minate (Modalitatea artistica a teatrului), printr-o sumedenie de ar­ticole care, pornind de la fenomenul teatral curent, ajung la for­mulari teoretice (publicate in Rampa, Cuvantul liber, Cetatea lite­rara, Universul literar, Limba romana, Excelsior, R.F.R., Con­timporanul, Flacara, Contemporanul, Teatrul s.a), prin incercari de regie (si-a pus in scena Mioara – 1943, Mitica Popescu – 1946), colaborand si cu alti regizori la munca de punere in scena din timpul directoratului sau, in special la Scrisoarea pierduta si Ingerul a vestit pe Maria de Claudel. La toate acestea se adauga si faptul ca si-a asumat conducerea Teatrului National, este drept, doar 10 luni in 1939 (dupa ce fusese ani de zile membru in comi­tetul de lectura si in cel de directie), dar incercand inlaturarea ra­dicala a prejudecatilor, anchilozelor si cliseelor artistice. A mai sustinut si condus doua studiouri de regie experimentala (1939 si 1945-46).

Si apoi, a fost dramaturg. Nu ocazional, ci un dramaturg care a scris teatru de la 22 la 62 de ani cu egala patima si egale dezamagiri.

Dar cel mai important lucru este ca a iubit teatrul, i-a res­pectat creatorii adevarati, i-a incurajat valorile si s-a considerat el insusi un „osardnic" al acestei arte."


S-a ocr-uit foarte bine, se printeaza foarte bine.

G.


Read more....

marți, 20 februarie 2007

Principii fundamentale ale istoriei artei de Heinrich Wolfflin

Download links:
http://www.mediafire.com/?ygigmm0dfj0
http://rapidshare.com/files/17438177/Principii_fundamentale_ale_istoriei_artei_de_Heinrich_Wolfflin.rar

PDF/word, ~240 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Heinriech Wolfflin (1864 – 1945) este unul dintre acei cercetatori la care preocuparea consecventa pentru o anumita perioada din istoria artei se uneste cu incercarea de a formula – nu aprioric, ci pe aceasta baya – principiile si categoriile generale ale unei teorii a artei.
Lucrarea de fata este considerata pe buna dreptate ca fiind cea mai reprezentativa pentru gindirea lui Wölfflin, intrucit pe baya unei cercetari minutioase a fenomenului artistic (desen, pictura, sculptura, arhitectura) – indeosebi in perioada secolelor XVI si XVII – sint formulate o serie de principii generale referitoare la relatia dintre opera de arta si epoca, la legitatile interne de dezvoltare a fenomenului artistic, la constituirea si evolutia valorilor, principii al caror interes este incontestabil. Din acest punct de vedere sensurile si implicatiile acestei opere depasesc cu mult scopul pe care si-l propusese Wölfflin in prefata la editia a VI-a a lucrarii: «Principiile fundamentale, afirma el, au pornit din nevoia de a se da o baza mai solida definirii trasaturilor caracteristice ale istoriei artei; nu unor judecati de valoare – de asa ceva nu e vorba aici – ci caracteristicilor stilistice."

S-a digitizat foarte bine; arhiva contine si plansele, care arata chiar mai bine decat au fost tiparite.

G.

Read more....

Antirenasterea de Eugenio Battisti

Download links:
http://www.mediafire.com/?ahwzndu6zzo
http://rapidshare.com/files/17431555/Antirenasterea_de_Eugenio_Battisti.rar

PDF/word, ~700 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Toate manifestarile, asupra carora ne-am oprit, prezinta un aspect comun: acela de a fi polemice sau ostile conceptului de demnitate si sincretismului simbolico-politic al clasicismului.
Pentru a indica, sumar, caracterul numai vag unitar al tuturor acestor manifestari, am acceptat ca o provizorie ipoteza de lucru, conceptul, sau mai degraba termenul de Counter-renaissance, antirenastere. Si aceasta, chiar si din convingerea tot mai inradacinata ca tot ce a fost definit de mult drept Renastere, nu este altceva decit clasicism. In orice caz, faptul ca se intituleaza „antirenastere" tot ce se opune clasi¬cismului, sau „anticlasicism", sau in alt mod, este o pura conventie lingvistica, in asteptarea unei mai ample revizii de ansamblu.

Cateva pagini au ceva noise, in rest e foarte bine. Arhiva contine si plansele, care arata chiar mai bine decat au fost tiparite.

G.

Read more....

Eseuri asupra picturii contemporane de Jean Grenier

Download links:
http://www.mediafire.com/?4xzmmndmxjy
http://rapidshare.com/files/17439572/Eseuri_asupra_picturii_contemporane_de_Jean_Grenier.rar

PDF/word, ~300 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"...Grenier construieste o filozofie a existentei si a libertatii, sau, mai simplu, a meditatiei asupra vietii careia ii place adeseori sa-si afle izvorul in faptele cele mai familiare...
...Imaginea pe care ne-o ofera in schimb Grenier – ecou ce apartinuse cindva Greciei antice – este in primul rind un imn inchinat frumusetii, fara a uita insa partea ei de intuneric, echilibrind astfel lumina prin umbra ei..."


No special remarks. E usor de corectat; cine o face sa ma anunte, please.

G.

Read more....

duminică, 18 februarie 2007

Ideea de Erwin Panofsky

Download links:
http://www.mediafire.com/?blubwm2bnx1
http://rapidshare.com/files/16155287/Ideea_de_Erwin_Panofsky.rar

PDF/word, ~200 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Antichitatea • Evul Mediu • Renasterea • "Manierismul" • Clasicismul • Michelangelo si Durer

Atunci când, în 1924, apărea volumul Ideea, autorul Erwin Panofsky era un nume impus în istoria şi teoria artei din Europa. Publicase în 1915 Dürers Kunsttheorie (Teoria lui Dürer despre artă), în 1922 Atitudinea lui Dürer faţă de Antichitate, şi „Melancolia" lui Dürer în 1923. Panofsky a optat pentru o istorie a artei gândită teoretic, în spiritul acelei „Kunstwissenschaft" – ştiinţa artei – disciplină care a asigurat fala cercetării germane de la finele veacului al XIX-lea şi începutul veacului al XX-lea. De la Jacob Burckardt, Alois Riegl, Heinrich Wölfflin, Carl Justi, Georg Simmel, la Wilhelm Worringer, Julius von Schlosser, Fr. Wickhoff, Max Dvofak, Max Friedländer, pretutindeni întâlnim deschiderea de orizont către istoria culturii. Prin ea istoria artelor devine o „disciplină umanistă" (acesta este – în mod semnificativ – chiar titlul unui studiu al lui Panofsky, introducere la volumul Meaning in the visual Arts (Semnificaţia în artele vizuale) şi după expresia lui Bernard Teyssèdre, un instrument spre organizarea „haosului documen¬telor culturale" într-un „cosmos al culturii". În opera istorică şi teoretică a lui Panofsky, această destinaţie umanistă a cercetărilor de specialitate – ideea că sensurile adânci ale operei de artă şi ale creaţiei artistice în general depăşesc de fapt zonele artei – a devenit însuşi sâmburele sistemului său de gândire şi al inovaţiilor care i-au definit metoda, azi una din principalele direcţii ale cercetării în domeniu: metoda iconologică. În esenţa ei, într-adevăr, această metodă, concretizată ca moment de vârf în Studies of iconology (1939), dar întrevăzută şi practicată cu mult înainte, prin propunerea unei analize pe straturi de semnificaţii ale operei de artă, accentua în mod programatic prioritatea ierarhică a „stratului al treilea", cel care cuprinde „semnificaţiile intrinsece, conţinutul, care constituiesc universul valorilor.

În volumul Ideea, operă de tinereţe, apărută în 1924 şi retipărită integral şi fără modificări în 1964, se află, în embrion, principalele puncte de plecare ale metodologiei lui Panofsky. S-ar putea ca acesta să fie şi motivul pentru care Panofsky a ţinut, aşa cum o mărturiseşte în prefaţa ediţiei recente, ca lucrarea să apară absolut nemodificată, deşi precizează că, de la data apariţiei cărţii, multe împrejurări s-au schimbat, stadiul cercetărilor fiind cu totul altul şi chiar propriile puncte de vedere ale autorului în multe privinţe diferite. "Cartea-eseu", cum o numeşte Panofsky în prefaţa ediţiei originale, a fost inspirată de o conferinţă ţinută de Ernst Cassirer la Biblioteca Warburg, centrul de studiu umanistic, animat de pasiunea ştiinţifică a lui Aby Warburg şi Fritz Saxl. Conferinţa era intitulată Die Idee Des Schönen in Platos Dialogen (Ideea de frumos în dialogurile lui Platon) şi oferea o analiză sistematică a conceptului de frumos. Această analiză l-a făcut pe Panofsky să întrevadă şi necesitatea unei analize care să urmărească evoluţia istorică a conceptului de frumos. Schiţa iniţială, prin multiplele note adăugate şi, în cadrul acestora, prin imensele digresiuni socotite de autor indispensabile pentru argumentarea punctelor sale de vedere, a devenit astfel o carte al cărei destin a fost strălucit. Ideea este o carte care a marcat o epocă în gândirea teoretică despre artă şi poate că n-ar fi exagerat să se afirme că, mai mult încă decât o carte de seamă în bibliografia lucrărilor lui Panofsky, Ideea reprezintă in viaţa teoriei de artă un moment de recucerire a poziţiilor filozofice, destinate să încununeze cercetarea istorică a operei şi a procesului de creaţie artistică sub toate laturile lor. Mai ales a procesului de creaţie, care, în toată perioada de glorie a cercetării psiho¬logice şi a psihologismului în general a ajuns să deplaseze atenţia istoricilor, teoreticienilor şi chiar a artiştilor, de la operă spre demersul creator: istoria gândirii acestui demers va fi supusă de Panofsky unei inserţiuni în istoria filozofiei şi unei operaţii de obiectivare care să determine restabilirea unui echilibru între interesul pentru operă şi interesul pentru procesul de creaţie.

Recăpătând astăzi o nouă actualitate prin interesul pe care-l poate avea pentru arta contemporană, lucrarea lui Panofsky, cu tot caracterul ei abstract şi speculativ, va putea descoperi cititorilor noştri arta lui Panofsky de a da viaţă istoriei ideilor. Cartea aceasta ilustrează, poate mai mult decât oricare dintre operele istoricului, acel citat dintr-o scrisoare a lui Marsilio Ficino pe care Panofsky îl preţuia în mod deosebit:

„Istoria este necesară nu numai pentru a ne face viaţa agreabilă, dar şi pentru a o învesti cu semnificaţii morale. Lucrurile muritoare dobândesc, prin istorie, nemurire: cele absente devin prezente: lucrurile vechi întineresc din nou, iar tinerii capătă maturitatea celor vârstnici". Sunt gânduri pe care Panofsky însuşi le-a confirmat printr-o activitate condusă de ceea ce con¬sidera a fi idealul ştiinţelor umane: „a ajuta la dobândirea înţelepciunii".


Stiti acei oameni care spun ca citesc pentru ca-i intereseaza ideile? Sau o tot tin langa cu "ideile" si ce importate sunt ele? Cartea aceasta le e dedicata.

Of, si sunt cateva caractere in greaca care n-au fost recunoscute... Caveat pentru cine corecteaza wordul.


G.

Read more....

Istorie cultura critica de Cesare Segre

Download links:
http://www.mediafire.com/?etnnteytzty
http://rapidshare.com/files/148182413/Istorie_cultura_critica_de_Cesare_Segre.rar

PDF/word, ~400 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Critica si structualism • Sinteza stilistica • Structurile si timpul • Logica narativa si timp • Cultura si sistemele de modelizare • Structurile narative si istoria • Structuralism si cercetarea istorica • Semiotica si filologie • Natura textului • Semnul literar • Ierarhia semnelor • Critica textuala, teoria multimilor si diasistem • Structurile implicante • Discurs

Ceea ce este mai important în demersul critic al lui Cesare Segre se înscrie în perimetrul inter disciplinarităţii semioticii; cercetătorul încearcă să găsească argumentele ştiinţifice necesare prin care să afirme şi să confirme fundamentarea teoretică şi practică a acestui domeniu, atât de des traversat de întrebări fierbinţi, în acest timp al criticii şi teoriei. Cu o per spectivă istorică cât mai justă se iau în discuţie toate tendinţele şi metodologiile ce au apărut şi s-au difuzat în lume în ultima vreme: critica filologică, critica stilistică, critica structuralistă, critica semiotică, critica textuală etc. pentru a se ajunge la o sinteză cât mai operativă.

Criticul sugerează că textul (literar) reprezintă, în primul rând, un sistem de semne specifice domeniului intern căruia-i aparţine, dar acest sistem (literar) poate fi reflectat în sisteme mai vaste socio-culturale, integrându-se astfel într-o diacronicitate obligatorie. Aşa cum Avalle vorbea de „semne culturale de aplicaţie literară", la fel Segre vede în semn o sumă de interacţiuni între diverse coduri culturale şi acelea specific literare. Acestea din urmă sunt însă, înainte de toate, nişte coduri lingvistice; astfel, în analiza şi interpretarea mesajelor semantice, trebuie să se ţină cont de această specificitate lingvistică, dar nu trebuie să se rămână la ea: „Înţelegând semiologia ca studiu al semnelor şi al semnificaţilor, demersul propus aici oferă nişte baze experimentale pentru o investigare a funcţiilor semnice în operele literare; investigare ce poate ajunge la rezultate mai generale decât acelea permise de studiul lingvistic, după cum şi semiologia are un caracter mai general decât lingvistica".

Dacă în studiul „Cultura şi sistemele de modelizare", pornind de la o fundamentare istorică a semioticii (cum am constatat deja), Cesare Segre încearcă să-l concilieze pe Lotman cu Marx, (nu chiar atât de convingător din cauza unei incompatibilităţi „structurale" după părerea noastră) în „Structurile narative şi istoria", el pleacă de la o problemă acută ridicată de structuralism şi semiotică: „Structurile există în obiect (în opera literară) sau în subiect (în criticul care o analizează)?". Răspunsul la această întrebare îi dă ocazia să-şi clarifice schema celor patru nivele descriptive (Discurs, Intrigă, Fabulă şi Model narativ) şi s-o coreleze cu planul contex¬tului cultural. După o investigare la nivelul lingvistic a structuralismului în „Structuralism şi cercetare istorică", Cesare Segre revine la o afirmaţie pozitivă: „Proiectarea de modele trebuie să fie un moment al operaţiei de interpretare; modelul e o ipoteză de lucru ce se justifică numai prin randamentul ei cognitiv".

Fără să avem pretenţia de a fi intrat în profunzimea materiei teoretice pe care Cesare Segre ne-o propune, adeseori elaborând-o chiar sub ochii noştri co-participativi, am vrut să incităm la lectură pe cititorul de orice categorie intelectuală, avid să afle un răspuns la probleme şi nedumeriri acute provocate de evoluţia formidabilă a gândirii critice în acest secol al criticii. Cartea aceasta, conţinând tot ce este mai important în critica semio¬tică italiană, are scopul dea da o imagine cât mai rotundă asupra studiilor de semiologie literară in Italia şi de a invita cultura românească la o concurenţă creatoare.


No special remarks.


G.


Read more....

Retorica generala

Download links:
http://www.mediafire.com/?e0tyzb0h3dm
http://rapidshare.com/files/60956485/Retorica_generala.rar

PDF/word, ~330 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Retorica fundamentala • Teoria generala a figurilor limbajului • Metaplasmele • Metataxele • Metasememele • Metalogismele • Observatii asupra etosului • Catre o retorica generala • Figuri ale interlocutorului • Figurile naratiunii


Din multiple puncte de vedere cartea de faţă este de neobişnuit interes. Aserţiunea nu trebuie privita ca un certificat de care volumele de teorie sau de critică se lipsesc bucuros. Dar prin ceea ce-şi propune, prin calea urmată, prin echilibrarea îndrăznelii şi cumpănirii în demersul critic, prin felul cum reuşeşte să armonizeze un efort de echipă, Retorica generală are o pondere notabilă printre tipăriturile de critică şi teorie literară sporind de la o săptămână la alta într-un ritm care poate descuraja pe cel mai sârguincios şi mai binevoitor cititor. Este de notat că sintezele cu obiect mai larg consacrate atât aspectului „artă a argumentării" cât şi celui lingvistico-poetic aparţin câtorva cercetători belgieni: Traité de l'argumentation (Tratat asupra argumentaţiei) al lui Chaim Perelman şi L. Oibrechts-Tyteca pentru prima latură şi cartea grupului din Liège pentru cea de a doua.

Rezultat al unei activităţi de echipă, Retorica generală are şi din acest punct de vedere o fizionomie singulară. Cei şase autori, J. Dubois, F. Edeline, J. M. Klinkenberg, Ph. Minguet, F. Pire, H. Trinon, care se înfăţişează şi în carte şi în studiile publicate ulterior în această ordine alfabetică neutră, sunt de formaţie şi cu specialităţi diferite. Sunt „filozofi, filologi, psihologi, esteticieni, ingineri" – cum ne informează Ph. Minguet, estetician notoriu, într-un interviu acordat unei reviste româneşti. Izbitoare la lectură e sudura care s-a produs şi care trădează îndelungate reveniri asupra problemelor dezbătute şi asupra textului. Astfel, Retorica generală e gândită şi scrisă la antipozii obişnuitelor volume colective, care juxtapun texte structural şi stilistic diferite. Este, din fericire, la fel de departe de scrisul incolor al manualului mediu. Lucrarea aceasta concentrată, rnanipulând abstracţii, procedând adesea aluziv, eliptic, evitând redundanţa, se distinge tocmai prin mobilitatea gândirii şi prin vioiciunea, incisivitatea expresiei, fără a trăda variaţii stilistice de la capitol la capitol. Reuşita pe care o reprezintă unificarea fără aplatizări ar merita să solicite atenţia analizei stilistice dacă stilistica s-ar ocupa mai mult de stilul criticilor şi al teoreticienilor, aşa cum a făcut odinioară Spitzer pentru Albert Thibaudet.


Alt tratat de retorica. OCRed foarte bine, pdf-ul arata foarte bine.


G.


Read more....

Stiinta textului si analiza de text de Heinrich F. Plett

Download links:
http://www.mediafire.com/?fj2unoowtym
http://rapidshare.com/files/382777630/Stiinta_textului_si_analiza_de_text_de_Heinrich_F._Plett.rar

PDF/word, ~450 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

De la stiinta literaturii la stiinta textului • Obiectul de studiu "literatura" • Obiectul de studiu "text" • Textualitatea si stiinta textului • De la stiinta textului la stiinta literaturii • "Text" si "literatura" • Literaritatea si stiinta literaturii • Elaborarea unui model de estetica a textului • Figuri fonologice • Figuri morfologice • Figuri sintactice • Figuri semantice • Figuri grafemice • Posiblitati ale unei stiinte a literaturii integratoare •

Dacă este adevărat că inovaţiile terminologice arată o schimbare în gândire sau cel puţin ar trebui să o arate, atunci sunt necesare unele explicaţii în legătură cu expresia „ştiinţă a textului" folosită în titlu, iar acestea nu sunt posibile fără a ţine cont de fundalul lor istoric. Căci, după cum rezultă dintr-o simplă privire asupra discuţiilor şi publicaţiilor anilor din urmă, acest termen a câştigat în scurt timp, încă de la apariţia sa (aproximativ in 1969/1970), o asemenea popularitate, încât astăzi doar puţini oameni de ştiinţă par a se sustrage forţei sale de sugestionare. În acelaşi timp, se poate constata o tot mai largă răspândire în limbajul ştiinţific a termenului „text". Aşa cum acesta intră într-o relaţie de concurenţă cu noţiunea „literatură", tot aşa se naşte o rivalitate şi între „ştiinţa textului" şi „ştiinţa literaturii".

Pledoaria ştiinţelor sociale în favoarea unei „ştiinţe a textului" sună astfel. Condusă de un interes emancipator în cunoaştere, această disciplină pledează pentru o preocupare ştiinţifică faţă de toată literatura receptată în fapt, deci şi faţă de literatura trivială şi aşa-numitele forme utilitariste şi deconsum („Zweck und Gebrauchsformen"), ajungând, aşadar, la o lărgire a noţiunii tradiţionale de literatură. Interpretarea literară se transformă în „analiză de text" („Textanalyse" – Bürger 1973), ştiinţa literaturii în „ştiinţa textului" („Textwissenschaft" – Kerkhoff 1973).

Rezumând această scurtă prezentare, vom spune: Lingvistica şi ştiinţele sociale sunt de acord asupra faptului că domeniul de studiu al ştiinţei textului are o extindere mai mare decât cea a ştiinţei literaturii. Le dezbină însă principiile propuse pentru delimitarea obiectului astfel extins. în timp ce intenţiile ştiinţelor sociale se îndreaptă, în primul rând, spre descoperirea relaţiei de condiţionare reciprocă între text şi societate, lingvistica orientată spre un anume obiect, se preocupă mai ales de întrebarea care sunt structurile semiotice invariante care stau la baza textelor. Ce-i drept, cele două discipline s-au apropiat metodologic de când lingvistica a început să se îndepărteze de conceptul imanenţei textului (influenţat de şcolile structuraliste sau generativ-transformaţionale) şi să ia o orientare socio-comunicativă.

În lucrarea de faţă, este prezentată o ştiinţă a textului cu două componente, una nonestetică („textuală") şi una estetică („literară"). Expunerea ei se face în trei etape:

1. sistematizarea conceptelor tradiţionale de literatură, după principiile directoare ale constituirii lor;

2. tripla dimensionare semiotică a „textualităţii" („Textualität") pe baza concepţiei lingvisticii textului;

3. cristalizarea sistematică a tehnicilor retorico-stilistice ale limbii ca părţi componente ale unui model estetic pentru text.

Aşadar, calea parcursă. în cercetare ne duce de la ştiinţa literaturii la cea a textului (Partea I) şi apoi iar de la ştiinţa textului la cea a literaturii (Partea II). Ştiinţa textului e mai cuprinzătoare decât cea a literaturii. Cadrul ei teoretic îl formează semiotica, nu însă o singură metodă (din lingvistică sau din ştiinţele sociale). Fără îndoială, în interiorul acestui cadru, sunt posibile diferite variante metodologice. Noi alegem pe cea a lingvisticii (textului) şi încercăm să descoperim cu ajutorul ei aspecte sistematice relevante ale unei ştiinţe pentru texte estetice şi non-estetice.


S-a ocr-uit foarte bine, dar trebuie lucrat la scheme si imagini in word. Pdf-ul cred ca are ceva noise, dar e ok.


G.


Read more....

Figurile limbajului de Pierre Fontanier

Download links:
http://www.mediafire.com/?dmmymzlyloz
http://rapidshare.com/files/16636515/Figurile_limbajului_de_Pierre_Fontanier.rar

PDF/word, ~520 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Despre idei si despre cuvinte • Calitatile sau caracteristicile sensului literal si ale sensului figurat • Teoria tropilor • Despre intrebuintarea in discurs a tropilor • Despre originea tropilor • Despre efectele tropilor • Despre folosirea tropilor • Diferenta dintre tropi si celelalte forme ale discursului, numite figuri • Despre figurile de constructie • Despre figurile de elocutie • Despre figurile de stil • Despre figurile de gindire • Paralela generala intre diversele clase de figuri tropi si non-tropi


În contextul preocupărilor actuale pentru retorică, volumul lui Fontanier capătă multiple semnificaţii. Raportat la tradiţia retorică, el este un act de sinteză şi o replică sediţioasă. Situat în epocă, cu o circulaţie redusă la lumea didactică şi academică în plină ofensivă antiretorică, el pare o clamare în pustiu. În fine, pentru mişcarea contemporană, neo-retorică, Fontanier este, cum spune Gérard Genette, fondatorul retoricii moderne, al ideii moderne de retorică.

Apariţia în româneşte a Figurilor lui Fontanier, ca opera cea mai închegată şi mai riguroasă a retoricii clasice, răspunde apariţiei Retoricii generale, ca încercare modernă de asumare a dimensiunilor retoricii şi, de asemenea, se află într-o fericită succesiune cu reeditarea Retoricii lui Molnar-Piuariu, cel mai vechi tratat de teorie literară apărut în limba română. Contribuţiile lui Vasile Florescu (Retorica şi neoretorica) precum şi cea mai recentă a lui Aurel Sasu (Retorica literară românească) completează cu profundă şi originală ţinută teoretică un domeniu de cea mai strictă actualitate, deoa¬rece îşi găseşte aplicabilitate nu numai in domeniul literaturii, ci în toate celelalte arte, în cultura de mase sau în publicitate, ca tot atâtea sisteme de semne, a căror organizare şi descriere poate cuceri noi repere dintr-o atare abordare interdisciplinară ce ar cuprinde şi retorica.


Por les connoisseurs. No special remarks.


G.


Read more....

Cultura si puterea de Chombart de Lauwe

Download links:
http://www.mediafire.com/?9c0ivjo2z4c
http://rapidshare.com/files/149969810/Cultura_si_puterea_de_Paul-Henry_Chombart_de_Lauwe.rar

PDF/word, ~350 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Cititorul colectiei „Idei contemporane" dobindeste, prin volumul de fata, accesul, in limba romana, la cea mai noua opera teoretica a sociologului francez Paul-Henry Chombart de Lauwe. Desi unele din lucrarile sale anterioare au fost prezentate in traducere publicului romanesc, aceasta personalitate a stiintelor sociale si umane contemporane este inca prea putin cunoscuta la noi, cu exceptia cercetatorilor si cadrelor didac¬tice din domeniul sociologici.

Opera sa, care se intinde pe aproape patru decenii, cuprinde o adevarata enciclopedie a cu¬noasterii sociologice a lumii moderne. Nu lipseste din aria studiilor empirice realizate efectiv de autor, sau inspirate si coordonate de acesta, nici una din principalele clase sau paturi sociale ale societatii franceze de azi, sociologul remarcindu-se ca unul dintre primii si cei mai constanti cercetatori ai conditiei sociale si umane a muncitorimii (incepind cu La Vie quotidienne des familles ouvrières, 1956), dar si a femeilor (lucrarea in colaborare: La Femme dans la société, 1963) sau a tineretului (Pour l'Université, 1969). Departe de a urma moda, sociologul s-a dovedit un adevarat precursor si deschizator de noi directii ale cercetarii, devenite „actuale", „arzatoare" abia la mai multi ani dupa investigarea fenomenelor respective, presimtind transformarea lor ulterioara in conflicte sau crize. Daca, in buna filiatie a unor sefi de scoala cum au fost Marcel Mauss sau Maurice Halbwachs, Chombart de Lauwe s-a apropiat cu multa intelegere si pasiune stiintifica de realitatile vietii postbelice a paturilor muncitoare, si, in primul rind, a clasei muncitoare, in domenii cum este cel al sociologiei urbane si al mediului inconju¬rator in general (Paris. Essais de sociologie, 1965, Des Hommes et des villes, 1965), ca si in cel al aspiratiilor (Pour une sociologie des aspirations, 1969), el este incontestabil un pionier.

Viata sociala este marcata de contradictia dintre doua procese opuse: un proces de manipulare, expresie a dominantei grupurilor la putere, si un proces invers, de dinamica culturala, pornind din interiorul grupurilor si putind permite rasturnarea situatiei categoriilor dominate.

Punerea in evidenta a acestei dinamici culturale si a rolului sau revolutionar posibil in transformarile sociale constituie scopul nostru.


No special remarks.


G.


Read more....

vineri, 16 februarie 2007

Gramatica practica a limbii franceze

Download links:
http://www.mediafire.com/?zmtjj2memon
http://rapidshare.com/files/16679818/Gramatica_practica_a_limbii_franceze.rar

PDF/word, ~520 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

In intentia autorilor, aceasta lucrare vine in sprijinul celor care, avind unele cunostinte de limba franceza, doresc sa le adlnceasca si sa le extinda. Astfel, elevi din clasele terminale ale liceului, studenti, cursanti ai Universitatilor Populare sau de la Cursurile intensive de limbi straine, tineri sau virstnici vor putea studia sau consulta aceasta Gramatica practica a limbii franceze care le ofera un repertoriu foarte cuprinzator, dar accesibil, al structurilor limbii franceze curente.

Aceasta lucrare, propunindu-si sa exploreze cu deosebire structurile limbii franceze curente si uzuale, s-a indepartat mult de conceptiile dogmatice ale gramaticilor normative inspirindu-se in larga masura din lucrarile unor lingvisti moderni. Adoptind astfel un criteriu descriptiv in prezentarea fenomenelor de limba, autorii au facut un larg credit limbii franceze curente.

De aceea, imensa majoritate a exemplelor au fost extrase din Dictionnaire du français contemporain (Larousse, 1971), din inregistrarile facute cu ocazia elaborarii vocabularului fundamental francez (L'élaboration du français élémentaire, Didier, 1956), din operele unor scriitori moderni, in masura in care citatul reflecta anumite tendinte ale limbii literare actuale etc.

Structura acestei gramatici comporta urmatoarele sectiuni: Fraza si modalitatile enuntului, Domeniul verbului, Substantivul si determinantii sai, Cuvintele invariabile. Ultima parte cuprinde exercitii, capitolul fiind precedat de citeva indicatii privind pronuntarea si ortografia franceza.

Aceasta repartizare a materialului gramatical prezinta avantajul de a insista de la inceput asupra ideii de structura a limbii si a interdependentei elementelor constitutive ale enuntului. Adoptind acest plan, ne-am opus atomismului practicat de gramaticile traditionale ridicind in acelasi timp bariera care multa vreme a despartit in mod artificial morfologia de sintaxa, mai ales in invatamantul limbilor straine. Aceasta ne-a indemnat sa integram cit mai devreme sistemul verbal francez in grupul sau firesc, dupa cum n-am ezitat sa insumam atributul si propozitiile relative printre ceilalti determinanti ai substantivului. De asemenea, propozitia si fraza n-au mai fost prezentate separat in planuri disjuncte ci au fuzionat ca modalitati de exprimare a anumitor idei si raporturi. Sintem asadar convinsi ca prin aceasta distribuire a problemelor gramaticale intarim in constiinta cititorului ideea ca limba este un sistem coerent format din unitati oare nu pot fi insusite izolat pentru ca depind unele de altele.


Cartea nu a fost tiparita bine, au cam uitat sa puna cerneala in presa. In fine; OCR-ul e bun, insa in word boldurile si italicele nu sunt intotdeauna cum trebuie; de altfel, eu nici nu as folosi word-ul, ci doar PDF-ul care e, totusi, mai de doamne ajuta. Daca cineva are o alta gramatica practica, diferita de editia asta, please, nu ezitati s-o digitizati.


G.


Read more....

miercuri, 7 februarie 2007

Limba Germana (curs, 900 pagini)

Download links:
http://www.mediafire.com/?6ndzlojjmnn
http://rapidshare.com/files/15328297/Limba_Germana__curs_-_900_pagini_.rar

PDF/word, ~900 de pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Manualul de fata, o editie revazuta a celui din 1963, se adreseaza studentilor de la cursurile de limbi straine la alegere (cursuri de zi si fara frecventa), de la cursu¬rile postuniversitare, precum si studentilor ce studiaza limba germana ca specialitate secundara. De asemenea consideram ca manualul poate fi folosit la orice cursuri de limba germana, cu sau fara profesor.

La selectionarea textelor si a exercitiilor gramaticale s-a avut in vedere predarea unor cunostinte elementare de morfologie si sintaxa, precum si insusirea lexicului uzual. In acelas timp manualul urmareste insusirea normelor de baza ale ortografiei si ortoepici limbii germane.

In alcatuirea textelor s-a tinut seama de sfera de activitate profesionala si de preocuparile studentilor. S-au inclus si fragmente adaptate din opere literare, cu scopul de a largi orizontul cultural al studentilor si de a-i pregati pentru trecerea la insusirea textelor de specialitate.

Organizarea vocabularului a urmarit cuprinderea termenilor uzuali care intervin frecvent in sfera de activitate a studentului sau care sint caracteristice pentru textele limbii literare.

Obiectivul principal al organizarii manualului este sa dea studentului cunostintele de baza pentru insusirea limbii germane si s a-l initieze, ca, individual, cu ajutorul dictionarului, sa poata intelege caracteristicile traducerii textelor de specialitate.

No special mentions; se printeaza foarte bine, s-a ocr-uit foarte bine. Vocabularul era separat in alt volum, acum nu mai e in alt volum, ci in fisierul word.


G.


Read more....

Invatati limba franceza fara profesor

Download links:
http://www.mediafire.com/?f2mzynrtumz
http://rapidshare.com/files/15324848/invatati_franceza_fara_profesor.rar

PDF/word, ~600 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Exista parerea ca limba franceza, fiind, ca si romina, o limba de origine latina, poate fi usor invatata de catre romani. Daca exista asemanari intre structura gramaticala a celor doua limbi, la care trebuie sa adaugam si influenta destul de insemnata exercitata de limba franceza asupra vocabularului limbii noastre, exista insa si mari deosebiri, in primul rind, in ceea ce priveste pronuntarea. Nu trebuie sa uitam nici faptul ca gramatica franceza este o gramatica grea, in special in sectorul verbelor neregulate. Asemanarea relativa care exista intre limba noastra si limba franceza, indeosebi in domeniul vocabularului, prezinta si un pericol pentru cei care sint ispititi sa considere aceasta asemanare mai mare decit este in realitate. De aceea, pe linga semnalarea cazurilor de analogie dintre cele doua limbi, menite sa usureze insusirea limbii franceze, in manual se atrage mereu atentia asupra deosebirilor esentiale dintre ele, precum si asupra unor greseli pe care le fac in mod frecvent vorbitorii romani (V. in acest sens Compendiul de gramatica).
La insusirea corecta a limbii franceze nu se poate ajunge fara eforturi sustinute.
In afara de partea introductiva manualul cuprinde cinci parti:
– in partea I sint expuse notiunile elementare ale gramaticii franceze, pe baza de fraze sau texte simple cu un vocabular redus.
– in partea a II-a se continua expunerea concentrica a gramaticii franceze, urmarindu-se paralel si insusirea unui numar mai mare de cuvinte apartinind, indeosebi, lexicului folosit in vorbirea zilnica.
– in partea a III-a se pune accentul pe texte dialogate, care il vor familiariza pe cititor cu conversatia franceza curenta si cu limba vorbita. In aceasta parte gramatica trateaza in special principalele probleme ale morfologiei.
– Majoritatea lectiilor din partea a IV-a sint adaptari dupa fragmente din operele scriitorilor francezi. Gramatica din aceasta parte trateaza citeva dintre principalele probleme ale sintaxei.
– Partea a V-a cuprinde lecturi literare – poezii, cintece populare si imnuri revolutionare franceze, precum si fragmente de proza din marii scriitori francezi – menite sa introduca pe cititor in literatura franceza.
In scopul imbogatirii lexicului, precum si pentru asimilarea lui corecta, la mai toate lectiile se dau omonime, sinonime, antonime, paronime si familii de cuvinte. Unele lectii sint prevazute cu mici suplimente cuprinzind lecturi, dictoane si proverbe, anecdote etc. care, nefiind insotite de un vocabular, au drept scop familiarizarea cititorului cu folosirea dictionarelor bilingve.
Fiecare lectie din manual este insotita de exercitii – accentul cazind asupra celor de retroversiune – care trebuie rezolvate intotdeauna in scris pentru insusirea ortografiei limbii franceze.
Manualul este insotit de urmatoarele anexe:
1. Compendiul de gramatica, in care se face o sinteza a cunostintelor de gramatica expuse in diferitele lectii ale manualului; 2. Cheia exercitiilor, care urmeaza a fi consultata dupa rezolvarea fiecarui exercitiu; 3. Vocabularul francez-roman, cuprinzind toate cuvintele franceze din manual, si Vocabularul roman-francez, in care sint incluse numai cuvintele din exercitiile de retroversiune.

Se printeaza foarte bine; ori single page, ori multiple pages per sheet (recomandabil doua). S-a recunoscut bine. Wordul contine vocabularul.

Enjoy.

G.

Read more....

marți, 6 februarie 2007

Dictionar frazeologic englez roman

Download links:
http://www.mediafire.com/?cj0qjwwvzmm
http://rapidshare.com/files/15257717/Dictionar_frazeologic_englez_roman.rar

PDF/word, ~480 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"In lucrarea de fata, autorii au adoptat sistemul dictionarelor bilingve: fiecare sens al fiecarei expresii are echivalentul sau in limba romana, insotit uneori de cite un exemplu. De data aceasta, echivalentul a fost dezvoltat intr-o lunga serie sinonimica cu scopul de a acoperi cit mai mult din larga arie semantica pe care o expresie o poate avea in diferitele contexte. Acolo unde nu au putut fi gasite echi¬valente, s-a dat o traducere explicativa pentru a lamuri pe cititor asupra circumstantelor in care expresia respectiva este folosita in engleza, urmata, de obicei, de o traducere cu indicatia aprox.(imativ), cu scopul de a atrage atentia asupra suprapunerii imperfecte a expresiei romanesti cu cea englezeasca."

In afara de faptul ca, uneori, frazele in romana s-au ocr-uit doar bine (cele in engleza sunt intodeauna cu bold), nu foarte bine, si ca Abbyy n-are habar de layout in word, e absolut perfect. Se poate cauta in PDF; daca cineva corecteaza wordul (ahem), please let me know.

Enjoy!

G.

Read more....

luni, 5 februarie 2007

Gramatica practica a limbii ruse

Download links:
http://www.mediafire.com/?t3xtpwzasdm
http://rapidshare.com/files/382873146/Gramatica_practica_a_limbii_ruse.rar

PDF/word, ~500 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Lucrarea a fost conceputa vizind insusirea limbii ruse prin studiu individual, dar ea poate fi utila si celor care sint incadrati in formele de invatamint organizat (institutii de invatamint superior, cursuri intensive de limbi straine, iniversitatea cultural-stiintifica etc).

[...]Lucrarea pe care o punem ia indemina cititorului dornic sa-si perfectioneze cunostintele in domeniul limbii ruse are un caracter practic prin excelenta. Acest lucru isi gaseste expresia nu numai in bogatia si varietatea exercitiilor pe care le cuprinde, ci. si in modul de structurare si dozare a teoriei. Partea teoretica contine numai cunostintele si regulile generale (limitate, uneori, la simple enunturi), necesare pentru intelegerea caracteristicilor categoriilor gramaticale – morfologice si sintactice – ale limbii ruse, precum si pentru efeciuarea in mod constient a exercitiilor. Exercitiile, subordonate capitolelor respective ale gramaticii traditionale, sint organizate intr-un sistem menit sa asigure insusirea celor mai dificile categorii gramaticale si automatizarea folosirii lor in procesul de comunicare. Restringind spatiul acordat teoriei – de multe ori problemele teoretice fiind doar mentionate – am avut in vedere si faptul ca lucrarea este destinata unui cititor-consultant familiarizat cu terminologia gramaticala si cu notiunile de gramatica in general."


N-ar trebui sa fie probleme de nici un fel. If they are, let me know here.


G.


Read more....

vineri, 2 februarie 2007

Hamlet (editie critica bilingva)

Links:
http://www.mediafire.com/?b4oomngltdz
http://rapidshare.com/files/61519781/Hamlet__ed_critica_bilingva_englez-romana_.rar

Pdf/word, ~515 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

"Lucrarea de fata nu urmareste sa contribuie la inaltarea, nici cu un fir de nisip, a monumentului bibliografic existent; si cu atit mai putin sa reprezinte vreun adaos „stiintific" la cunostintele de pina acum, engleze sau europene. Ea are scopul clar ca, printr-o editie anglo- romina comentata, folosind cit mai substantial rezultatele cercetarilor straine, sa duca mai departe la noi cunoasterea celei mai controversate mari opere din cite exista.

Traducerea noua, cuprinsa in volumul de fata, nu vine asadar sa umple vreo lacuna; si nici n-a fost facuta cu gindul sa depaseasca ce s-a realizat anterior. Daca ar fi totusi s-o comparam, am spune numai, cu o judecata generala, ca e alta traducere, pe care o tinem ca mult mai rea decit cea mai buna si mult mai buna decit cea mai rea. Dar, spunind astfel, implicam in comparatie nu numai ce s-a facut la noi. Dupa cum se poate vedea din partea a treia, versiuni europene ne-au stat deopotriva la indemina; si, dintr-un numar destul de apreciabil, am retinut citeva, de care ne-am servit in primul rind ca sa luminam din cit mai multe parti sensurile obscure sau dificile. Cu acelasi scop, am controlat-o de asemenea cu editii critice engleze, germane si franceze. Iar in urma dublului control prin traduceri si editii comentate, am ajuns la versiunea prezenta, pe care n-o socotim totusi definitiva. Sensurile ei, comune, diferite sau, citeodata, chiar singulare, au fost pastrate numai pe baza de examen critic, fara a se putea spune ca reflexia nu le-ar mai folosi. Ca traducerea e mai buna sau mai rea decit altele, fapt sigur este ca nu ideea calitatii si a intrecerii i-a condus realizarea.

Partea a treia contine prin urmare Note si comentarii. Materialul critic se refera la cite un asterisc, cu care s-a insemnat sfirsitul rindurilor chestionabile din textul englez. Asteriscul indica explicatii pentru cite un cuvint, cite o expresie, cite un rind intreg sau chiar un grup de rinduri. Cum traducerea a fost nevoita deseori sa simplifice, notele si comentariile au in primul rind rostul sa suplineasca prin adaosuri filologice, stilistice si istorice ceea ce s-a simplificat.

Şi, de câte ori a cerut nevoia, interpretarea s-a sprijinit sau a venit de-a dreptul din studii speciale, citate cu nume de autor, titlu şi an de apariţie. Şi totuşi, Notele şi comentariile indică numai vag numărul specialiştilor folosiţi în redactare, şi cu atât mai vag pe al celor, dintr-o cauză sau alta, nefolosiţi sau numai nenumiţi. Dar tipul lucrării, aşa cum transpare el din relaţia organică a celor trei părţi, îşi are identitatea lui. Cu modestia la care sfătuieşte ştiinţa şi iubirea de lucrul întreprins, tipul ediţiei se hrăneşte din mai toată literatura critică a specialităţii, fiind în acelaşi timp ceea ce este: triplu efort de editor, translator şi comentator. Ediţii bilingve, alcătuite ştiinţific, sunt destule în principalele culturi europene. Îndeosebi, nu poate fi trecută cu vederea ediţia anglo-germană a profesorului Schücking, binecunoscut shakespearolog; traducerea însă, numai revizuită pe alocuri, este a lui Schlegel, încât o ediţie al cărei autor să-şi fi dat silinţa de a stabili un text, de a-l traduce şi de a-l comenta noi n-am avut încă norocul să cunoaştem.

În acelaşi timp, lucrarea de faţă îşi sporeşte identitatea printr-un adaos propriu. E vorba de numeroasele dificultăţi textuale, a căror rezolvare variază sau coincide în diversele traduceri. Ele sunt, după însemnătate, urmărite prin interpretări pe textul original, dar mai totdeauna şi prin juxtapunerea stăruitoare a feluritelor rezolvări date traducerii acestor cazuri dificile. Mânuind în acest scop câteva ediţii germane Schlegel (una confruntată cu variantele manuscrise de Michael Bernays, alta revizuită de Fr. Gundolf şi două revizuite din nou de Schücking), alegând din numeroasele traduceri franceze pe a lui Andre Gide din ediţia Fluchere şi pe aceea a belgianului Messiaen, putând întrebuinţa de asemenea două ruseşti – Morozov şi Pasternak, iar dintre cele româneşti, patru – Adolphe Stern, Dragoş Protopopescu, Maria Banuş – Vera Călin şi Ştefan Runcu – autorul a putut exprima scurte judecăţi de valoare asupra fiecăreia în parte, dar mai cu seamă şi totodată le-a dispus parataxic, înlesnindu-şi astfel concluzii de literatură comparată. Ultima concluzie a prezentării lor a fronte nu e chiar nouă: Schlegel rămâne încă, prin congeneritatea limbii germane faţă de engleză şi deopotrivă prin talent propriu, cel mai de seamă traducător al lui Hamlet. În orice caz, compararea traducerilor se face întâiaşi dată la noi şi oriunde.


Ingrijita de Vladimir Streinu.

In arhiva sunt pdf-ul, si doua wordul: unul contine textul, in layout original, iar celalalt introducerea, notele si comentariile, fara layout. Abbyy 8.0 nu stie sa exporteze chirilice, nu sh' de ce, asa ca unele cuvinte in rusa, in chirilica, din comentarii (reprezentand variante de traducere ale lui Pasternak), sunt acuma mari patratzele. Dar in PDF sunt ok.

Poate corecteaza cineva tomul, ar fi interesant, dar e mult de munca...

And here i mention William Shakespeare, Hamlet in limba romana, traducere bilingva foarte buna, for google's benefit. Heeeelllo g00gleb0t! :D


G.


Read more....

Introducere modernă in filozofia moralei de Alan Montefiore

Download links:
http://www.mediafire.com/?htcdu7nmqjb
http://rapidshare.com/files/14545771/Introducere_moderna_in_filozofia_moralei_de_Alan_Montefiore.rar

PDF/word, ~300 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

N-ar fi loc de un cuvînt înainte la această Introducere moderna în filozofia moralei, precedată de o explicaţie a autorului ca o introducere la Introducerea sa, dacă problema însăşi a cercetărilor cu privire la limbajul moralei, încă puţin urmărită la noi, n-ar solicita un oarecare efort de descifrare şi explicare a înţelesului ei, dincolo de limitele filozofiei analitice care le-a iniţiat şi dezvoltat. Acest „dincolo de limitele filozofiei analitice" se impune, aparent paradoxal, nu pentru a nega sau pentru a desfiinţa realizările, fie ele cît de contradictorii şi limitate ale meta-eticii, aşa cum s-a dezvoltat ea pe propriul ei teren, cît – dimpotrivă – pentru a încerca o lectură critică pozitivă a demersurilor ei, într-un moment în care propriile sale realizări solicită o nouă interpretare, alternativa fiind cazuistica şi impasul, iar – de altă parte – teoria etică nu poate renunţa la tentaţia de a-şi cunoaşte şi domina logica internă a propriului său limbaj, care constituie încă domeniul de exclusivitate al filozofiei analitice. Se constituie, astfel, un dialog necesar şi totodată polemic în spaţiul teoriei morale, pe parcursul căruia acumulările devenite tradiţionale ale eticei filozofice, încărcate de pulsul real al vieţii umane, se văd confruntate cu ipotezele uneori stridente ale filozofiei analitice, care par să reducă întreaga problematică a dezbaterii morale la logica limbajului în judecăţile de valoare. Dialogul (necesar) şi polemica (implicată) sunt însă numai imaginare, poziţiile pe acest temei contrare ignorîndu-se reciproc, şi aceasta mai curînd din dificultatea de a-şi comunica fiecare ceea ce vizează cu adevărat prin căutările lor şi a se delimita în mod corespunzător, decît din lipsa unor domenii de preocupări convergente posibile, cînd contactul şi controversa valorează cît o conlucrare.

"Cercetarea pe care o intreprinde in aceasta Introducere moderna in filozofia moralei se inscrie in limitele curentului analitic evoluat pina la stadiul unei priviri critice asupra propriilor sale rezultate, iar ca atare mai putin ingradit de prejudecati, activ si moderat totodata in polemicile sale. Autorul nu se adreseaza atit filozofilor, cit publicului larg, pe care si-a propus sa-l familiarizeze cu termenii, conceptele si cu modul de judecata obisnuit in discutiile de filozofie morala din universitatile britanice, in asa fel incit pina la urma cititorul perseverent – ceea ce nu va fi putin lucru – sa inteleaga cu relativa usurinta care este genul de probleme si controverse asupra carora s-a oprit cu deosebire filozofia analitica.

Stilul mai curind sfatos si neprofesoral, ca un taifas la gura sobei, desi nu mai putin filozofic, favorizeaza lectura, care ramine totusi concentrata si dificila, solicitind o receptare in acelasi timp activ critica si metodica."


No special notes; se printeaza bine, s-a ocr-uit la fel de bine. Daca cineva citeste si o corecteaza, please, let me know.

G.

Read more....

Ratiune si fiintare de B. G. Kuznetov

Links:
http://www.mediafire.com/?2utnwuz0fgm
http://rapidshare.com/files/14540708/Ratiune_si_fiintare_de_B._G._Kuznetov.rar

PDF/word, ~420 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Istoria stiintei si a filozofiei isi aroga dreptul pe care oamenii il refuza zeilor: ea schimba trecutul. Retrospectiva istorica nu este absoluta, ea defineste sensul si semnificatia descoperirilor si ideilor intr-un anumit sistem de coordonate. Uneori istoria face acest lucru fara sa-si dea seama de relativitatea aprecierilor, absolutizindu-le; i se pare ca ideile stiintelor naturii din trecut se opun adevarului final dobindit ulterior. In epoca noastra dinamica asemenea pretentii ar constitui un anacronism.

Cartea de fata este o incercare de retrospectiva neclasica a gindirii clasice, sarcina ei constind in a arunca o privire asupra rationalismului clasic al secolului al XVII-lea si asupra evolutiei gindirii dialectice a secolului al XVIII-lea si al XIX-lea prin prisma stiintei neclasice contemporane. Mai exact – prin prisma tendintelor contemporane ale stiintei neclasice.

Autorul cărţii Raţiune şi fiinţare este un mare îndrăgostit de forma frumoasă şi de un stil de gândire oare preferă rigorii asociaţia liberă şi echivalează inspiraţia artei cu migala verificării ştiinţifice. Lui Kuzneţov îi plac literatura şi artele plastice şi trece în joc liber, cu un firesc de invidiat, de la teorii ale fizicii neclasice la Schiller sau Valery; principala demonstraţie a raţionalismului Renaşterii este făcută pe versuri din Giordano Bruno sau cu Gioconda lui Leonardo da Vinci. Ceea ce înseamnă că acest buchet de eseuri este plăcut la citit; o informaţie ştiinţifică de cel mai înalt nivel, fără cea mai mică urmă de impuritate, de acea trivială sim¬plificare ce se intitulează adeseori cu un nume de împrumut, cel al popularizării, este încrustată în elegante cadre sau făcută să ţâşnească în volute create aparent în joacă, fără efort, în realitate gândit aranjate. Graţia lui Montaigne şi firescul lui sunt autentice, ale lui Kuzneţov, comparativ, mai puţin autentice; Paul Valery e mai inspirat, Julien Benda mai mare mânuitor al cuvântului. Că poate fi comparat cu cei citaţi este deja un omagiu care i se aduce. Kuzneţov reprezintă o binevenită şi reuşită negare a uniformizării, a cenuşiului stilului dogmatic de dezagreabilă amintire. Şi totodată o reluare a tradiţiei iubirii de frumos, tradiţie atât de trainică şi efervescentă în marea cultură rusă.


No special notes; poate doar un semn cu cotul, subtil, postmodernistilor furiosi, sa reia clasicismul. Sa vada si ei despre ce e vorba.


G.


Read more....

Contra lui Saint Beuve de Marcel Proust

Links:
http://www.mediafire.com/?5kzsnuucvim
http://rapidshare.com/files/108919679/Contra_lui_Sainte-Beuve_de_Marcel_Proust.rar

PDF/word, ~220 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

Proust era prea inteligent pentru a ignora adevarul ca nu un critic oarecare este vulnerabil in sine, ci exista o organica vulnerabilitate a actului critic in sine, o desuetudine inevitabila a oricarui examen al literaturii. De aceea Proust n-a publicat o carte in care a introdus tot ceea ce trebuia pentru a face mai mult decit un proces al unei directii critice, facind din ea o opera in proza. Sainte-Beuve n-a fost distrus si nu putea fi distrus de Marcel Proust. Proust era un prozator de geniu, Sainte-Beuve un critic de geniu. Din pacate, daca Sainte-Beuve nu putea avea posibilitatea sa scrie A la Recherche du Temps perdu, Contre Marcel Proust ar fi fost o carte posibila, la fel de reusita si la fel de inutila din punctul de vedere al dreptului de a exista ca si Contre Sainte-Beuve. Dar aceste carti n-au fost publicate in timpul vietii autorilor. Contre Sainte-Beuve trebuie deci considerata ca un exercitiu discret de delimitare intelectuala, un act de subversiune tacuta, la fel de justificat in sine ca si contrariul lui. Aceasta carte e un argument pentru dezbaterea critica intima, terminata inainte de a fi publicata, pentru existenta incertitudinilor nedivulgate cu totul, care fac dintr-un scriitor un intelectual si nu o aglomerare de contradictii inutile si greu suportabile."


No special notes; se printeaza bine, s-a ocr-uit bine. Daca cineva o corecteaza, please, let me know.


G.

Read more....