duminică, 18 februarie 2007

Stiinta textului si analiza de text de Heinrich F. Plett

Download links:
http://www.mediafire.com/?fj2unoowtym
http://rapidshare.com/files/382777630/Stiinta_textului_si_analiza_de_text_de_Heinrich_F._Plett.rar

PDF/word, ~450 pagini, OCRed, searchable ("text under images")

De la stiinta literaturii la stiinta textului • Obiectul de studiu "literatura" • Obiectul de studiu "text" • Textualitatea si stiinta textului • De la stiinta textului la stiinta literaturii • "Text" si "literatura" • Literaritatea si stiinta literaturii • Elaborarea unui model de estetica a textului • Figuri fonologice • Figuri morfologice • Figuri sintactice • Figuri semantice • Figuri grafemice • Posiblitati ale unei stiinte a literaturii integratoare •

Dacă este adevărat că inovaţiile terminologice arată o schimbare în gândire sau cel puţin ar trebui să o arate, atunci sunt necesare unele explicaţii în legătură cu expresia „ştiinţă a textului" folosită în titlu, iar acestea nu sunt posibile fără a ţine cont de fundalul lor istoric. Căci, după cum rezultă dintr-o simplă privire asupra discuţiilor şi publicaţiilor anilor din urmă, acest termen a câştigat în scurt timp, încă de la apariţia sa (aproximativ in 1969/1970), o asemenea popularitate, încât astăzi doar puţini oameni de ştiinţă par a se sustrage forţei sale de sugestionare. În acelaşi timp, se poate constata o tot mai largă răspândire în limbajul ştiinţific a termenului „text". Aşa cum acesta intră într-o relaţie de concurenţă cu noţiunea „literatură", tot aşa se naşte o rivalitate şi între „ştiinţa textului" şi „ştiinţa literaturii".

Pledoaria ştiinţelor sociale în favoarea unei „ştiinţe a textului" sună astfel. Condusă de un interes emancipator în cunoaştere, această disciplină pledează pentru o preocupare ştiinţifică faţă de toată literatura receptată în fapt, deci şi faţă de literatura trivială şi aşa-numitele forme utilitariste şi deconsum („Zweck und Gebrauchsformen"), ajungând, aşadar, la o lărgire a noţiunii tradiţionale de literatură. Interpretarea literară se transformă în „analiză de text" („Textanalyse" – Bürger 1973), ştiinţa literaturii în „ştiinţa textului" („Textwissenschaft" – Kerkhoff 1973).

Rezumând această scurtă prezentare, vom spune: Lingvistica şi ştiinţele sociale sunt de acord asupra faptului că domeniul de studiu al ştiinţei textului are o extindere mai mare decât cea a ştiinţei literaturii. Le dezbină însă principiile propuse pentru delimitarea obiectului astfel extins. în timp ce intenţiile ştiinţelor sociale se îndreaptă, în primul rând, spre descoperirea relaţiei de condiţionare reciprocă între text şi societate, lingvistica orientată spre un anume obiect, se preocupă mai ales de întrebarea care sunt structurile semiotice invariante care stau la baza textelor. Ce-i drept, cele două discipline s-au apropiat metodologic de când lingvistica a început să se îndepărteze de conceptul imanenţei textului (influenţat de şcolile structuraliste sau generativ-transformaţionale) şi să ia o orientare socio-comunicativă.

În lucrarea de faţă, este prezentată o ştiinţă a textului cu două componente, una nonestetică („textuală") şi una estetică („literară"). Expunerea ei se face în trei etape:

1. sistematizarea conceptelor tradiţionale de literatură, după principiile directoare ale constituirii lor;

2. tripla dimensionare semiotică a „textualităţii" („Textualität") pe baza concepţiei lingvisticii textului;

3. cristalizarea sistematică a tehnicilor retorico-stilistice ale limbii ca părţi componente ale unui model estetic pentru text.

Aşadar, calea parcursă. în cercetare ne duce de la ştiinţa literaturii la cea a textului (Partea I) şi apoi iar de la ştiinţa textului la cea a literaturii (Partea II). Ştiinţa textului e mai cuprinzătoare decât cea a literaturii. Cadrul ei teoretic îl formează semiotica, nu însă o singură metodă (din lingvistică sau din ştiinţele sociale). Fără îndoială, în interiorul acestui cadru, sunt posibile diferite variante metodologice. Noi alegem pe cea a lingvisticii (textului) şi încercăm să descoperim cu ajutorul ei aspecte sistematice relevante ale unei ştiinţe pentru texte estetice şi non-estetice.


S-a ocr-uit foarte bine, dar trebuie lucrat la scheme si imagini in word. Pdf-ul cred ca are ceva noise, dar e ok.


G.


0 comentarii: