vineri, 18 aprilie 2008

Inacţiune

Se pare că azi sunt condamnat să scriu despre alţii.

De data asta e rândul lui subiectiv. După ce menţionează o ştire despre o greşeală în sistemul medical, concluzionează cu magnificele cuvinte:


Şi totuşi, deşi aş avea ce să comentez pe marginea subiectului de mai sus, n-am nici un chef. Oricît am comenta, oricît ne-am everva, oricît ne-am revolta, sistemul o să rămînă neschimbat.

...care amintesc, într-un fel, de băieţii cu berea.

De acord că e vorba de o luptă inegală cu un uriaş rece şi impersonal, Statul, o luptă din care de obicei ieşi înfrânt. Dar asta nu înseamnă în nici un fel că ar trebui să ne întindem pe spate şi să facem pe mortu'. A lupta, în aceste condiţii, devine scop în sine.

Amintiţi-vă de pilda lui Winston Smith: intră în rezistenţă, i se dă să citească cartea lui Goldstein de către O'Brien, este arestat de acelaşi O'Brien şi torturat în a-l iubi sincer pe Big Brother. Care este rolul lui? Să justifice existenţa şi perpetuarea cărţii. La nivel personal, cazul lui este tragic şi absurd prin futilitatea revoltei. Privit de departe, însă, reprezintă o mică rotiţă din micul mecanism al disidenţei. O'Brien însuşi o spune:


"At present nothing is possible except to extend the area of sanity little by little. We cannot act collectively. We can only spread our knowledge outwards from individual to individual, generation after generation. In the face of the Thought Police there is no other way."

(vezi sub header şi în sidebar tot citatul; de remarcat partea cu no hope).


Subiectiv s-a declarat învins. El vrea rezultate acum, astăzi, pe loc. E de înţeles, trăim în epoca instant-gratification-ului. Dar adevăratele schimbări se petrec lent. Nu un mitic erou civilizator, nu un mesia va veni şi va îndrepta lucrurile, ci noi, fiecare dintre noi, luptând cu îndârjire ani şi ani şi sacrificându-ne la fel ca Winston Smith, dacă e nevoie. Să pui capul jos şi să taci devine astfel supremul act de capitulare, mărturisirea benevolă a iubirii faţă de un sistem injust, corupt, şi, într-o pesimistă perspectivă, totalitar.


G.

9 comentarii:

Ellodya Black spunea...
daca te enervezi si comentezi pe un blog nu inseamna ca lupti sau ca faci ceva efectiv pentru a schimba lucrurile. nu cred ca tipul in cauza a imbratisat sistemul si a renuntat la valorile sale. pur si simplu i-a ramas numai scarba. iar daca vei merge vreodata in spital cu vreo problema (sper totusi sa nu ai parte de asemenea tortura)vei vedea ca degeaba incerci tu sa fii ala special care se poarta corect, nu da spaga si are pretentia de a fi tratat corespunzator.

schimbarea nu poate veni din blogul unui oarecare. nu poate veni decat de sus.
Geo Atreides spunea...
"schimbarea nu poate veni decat de sus"
EPIC FAIL.

Daca ma enervez si scriu pe un blog de mii de unici pe zi inseamna ca e posibil ca mii de unici pe zi sa se enerveze si ei si eventual sa 1) voteze pe altcineva la alegeri 2) iasa in strada.
Solul in care creste schimbarea este opinia (publica), iar opinia (publica) este, cu predilectie, domeniul in care activeaza un blogger.

Pe de alta parte, daca tac, they win by defauly.

G.
Ellodya Black spunea...
ok, pe cine altcineva sa voteze? nu ma pricep la politica insa din cate tot vad si pe la tv si in jur nu cred ca e cineva mai breaz printre cei care candideaza la... functia x. toti vin cu promisiuni marete insa cand se vad la "caldurica", cu salarii barosane, cu masini si vile "fara numar" uita ce au promis si nu se mai obosesc sa faca nimic pentru tara sau pentru popor (oau ce mai cuvinte mari :P)

iar pe de alta parte, care ar fi probabilitatea ca citind niste bloguri, cateva (de fapt nu cateva, destule) persoane sa iasa in strada? realitati absurde vezi in fiecare zi la stiri si, daca ai ghinionul sa fii fata, le simti in fiecare clipa pe strada pe pielea ta. sau le traiesti in spitale cand te duci ca pacient. si cu toate astea nu vad oameni revoltandu-se pe strazi. nu-i nevoie sa citesti un blog al unui om nervos ca sa-ti formezi niste pareri. eu cred ca they win by default anyway. nu in sensul ca iti ucid dreptul la opinie si ca te transforma intr-unul de-al lor. ci in sensul ca opinia maselor nu este niciodata luata in considerare.
Geo Atreides spunea...
Intr-adevar, politicenii (romani) uita de ce au promis in campanie imediat ce sunt alesi.
De aceea e nevoie sa li se reaminteasca, in speta prin proteste. "Proteste" inseamna si iesit in strada, inseamna si luari de atitudine.

Ai dreptate, multi oameni se uita la stiri si nu fac nimic.
Pe de alta parte, blogurile nu sunt stiri si au alta audienta in general decat stirile. Mai mult, stirile nu vor indeamna niciodata oamenii sa iasa in strada.
Si internetul e puternic! Daca Anonymous (adica no one) a reusit sa organizeze proteste internationale anti-Scientology, cred ca pentru Lucrurile Importante (tm) putem ajunge chiar la riots.

"opinia maselor nu este niciodata luata in considerare"
Franta si restul lumii civilizate ar vrea sa-ti transmita urmatorul mesaj: EPIC FAIL.
(sorry, de fiecare data cand aud "aaa... we can't do shit" devin violent)

G.
Ellodya Black spunea...
exactlly my point, franta si restul lumii civilizate... pana una alta nu suntem nici franta si nici in restul lumii civilizate nu prea ne incadram.
Geo Atreides spunea...
Si cum ajungem ca Franta et co.?
Facand ca subiectiv, capu' jos in scarba si vazut de ce ale noastre?
Sau strigand de indignare la fiecare prilej, pana cand se schimba ceva?

G.
Ellodya Black spunea...
tre sa recunosc ca... good point. ar fi indicat sa strigam de indignare, dar sa strigam TOTI. si sa strigam unde trebuie. uite, daca inintiezi vreun protest din asta promit ca vin. :P mai ales daca e legat de spitale si nemernicii de doctori, vin cu toata placerea.
Geo Atreides spunea...
Excellent!
Sa vedem, daca min. sanatatii nu demisioneaz, poate se va intampla un protest.
A, si vino cu toata neplacerea, as angry as you can be.

G.
mihai turcu spunea...
Uite d-aia ar tb privatizat sistemul de sanatate. Niciodata Statul nu va fi un bun manager pentru un astfel de mamut. Ce interes am eu ca manager de spital de Stat sa aleg dintre 2 oferta pe cea mai ieftina, daca cei cu oferta mai scumpa investesc pe la spate in vila mea de la munte? Intr-un mediu privat altfel ar sta lucrurile. Si cand ma refer la mediul privat nu ma gandesc la oligopolul din State, ci la un mediu cu adevarat concurential. D-abia aici ar fi locul Statului, care prin agentiile sale ar putea supraveghea ca piata sa nu se transforme in oligopol sau monopol.