You will have to get used to living without results and without hope.

joi, 31 iulie 2008

Away

De astăzi până pe 4 sunt plecat la munte în Bucegi, să strâng gunoaie (aka ecologizare). (1st edit)

O să fie dureros, o să fie challenging, dar o să fie curat!!!

Dacă nu mă întorc (foarte probabil în caz că-mi explodează genunchiul drept), să ştiţi că i love you all and i'm sorry for everything.p

Later edit: First day. de la 11 pana la 2 am ecologizat 3/4 din traseul bucegi urlatoarea (traseu de juma de ora). Am strans 26 de saci... Maine mergem pe platou.

Genunchiul ma doare. De fapt, nu genunchiul ci un tendon care leaga un muschi de susul piciorului de genunchi. Ma doare de fiecare data cand flexez piciorul la mai mult de cateva grade deschidere. I hope i will survive. i know i will survive :D

G.


Read more....

sâmbătă, 26 iulie 2008

Sunt inconştient

Deşi sunt un băiat sărac-sărac, maică, vai de fundu' meu, tocmai am dat 110 RONi pe Cânturile lui Maldoror. De Lautreamont.

Ok, e ediţie de lux, din 1976, cum nu se mai fac. Oh, and did i mention is freaking Cânturile lui Maldoror?!!!

Un scanner de-aş avea, ah, ce bine ar fi, aş putea să justific enorma investiţie.

Of.


G.

Read more....

vineri, 25 iulie 2008

La revedere, iubit parc IOR

Nu vă panicaţi, parcul nu pleacă nicăieri (din păcate).

Doar 8 hectare de teren verde vor fi betonate, după cum şi merită. Păi de parcuri au nevoie bucureştenii? De aer şi copaci? Nu e cazul să se mai construiască în oraşul ăsta invadat de pădure şi arboret?

Iată, Caelum Development vor transforma această zonă sălbatică:



>parcul ior înainte de betonareÎngrozitoarea situaţie actuală


în această oază de civilizaţie:



parcul ior după de betonareClar o îmbunătăţire
(artist's (me) rendition, aproximates future developments)


Serios vorbind, situaţia e dezastruoasă. Problema spaţiilor verzi, departe de a fi rezolvată, devine din ce în ce mai mare. Politicenii sunt corupţi, comisioanele vorbesc, şi betonul se revarsă peste copaci şi iarbă.

Dar totuşi ceva mai poate fi făcut.

Vino duminică 27 iulie, între 11 şi 12-30, în faţa fostei bazei Spartac (strada Liviu Rebreanu nr. 4), spre a protesta împotriva distrugerii parcului IOR.

Chiar dacă pierdem lupta, măcar să murim cu ei de gât.


G.

Read more....

luni, 14 iulie 2008

Florin Minune - Hoţule nu ai scăpare

Întâi ascultăm melodia... (pentru cine nu e obişnuit cu tonalităţile muzicii rrome contemporane, să aibă răbdare şi să se obişnuiască)




Personal, îmi place Florin, are voce, şi în general scoate manele bune.

Apoi versurile care ne interesează (de la sfârşitul melodiei):

...

De ce doamne tocmai eu

Mi-am arestat fratele

Cum să-mi ierţi păcatele?


Esti liber ca să pleci

Asta-i ultima ta şansă

Să nu mai treci peste legi

Să nu mai greseşti în viaţă

Orice ar fi suntem fraţi amândoi

Pleacă şi nu privi înapoi

Chiar dacă am jurat să-mi fac dreptate

Dar nu pot că mi-eşti frate

Că mi-eşti frate

Frate nu pot accepta să suferi din cauza mea

Când în viaţă greşesti

Trebuie să plăteşti

Leagă-mă astăzi fratele meu

Ca mâine să nu fac şi mai rău

Leagă-mă că-i mai bine aşa

Că sunt hoţ şi îmi merit soarta

Doamne ce soartă rea!

(sursa)


Şi acum concluzia: cultura rromă nu e, cum spun mulţi, o cultură ce exaltă hoţia sau infracţiunile. E doar o cultură de oameni foarte săraci, şi foarte discriminaţi:


În documentul menţionat, viaţa milioanelor de romi este descrisă în tonuri extrem de sumbre: speranţă de viaţă cu 10-15 ani mai scăzută decât media europeană, sărăcie extremă, discriminări flagrante atât pe piaţa muncii, cât şi în sistemul de educaţie. (Cotidianul)


Că în condiţiile acestea, unii fac tot le stă în putere să supravieţuiască, e perfect de înţeles, mai mult, ar fi criminal faţă de ei şi de copiii lor să nu facă nimic. E o dovadă de mândrie pentru rromi că nu acceptă dispreţul majoritarilor (din orice parte a Europei ar fi ei), că nu "pleacă capul să nu-l taie sabia", cum ar face alte popoare, mai lipsite de lustru istoric, dar cu gura mare.

Balada aceasta nu reprezintă cei peste 2.5 de milioane de rromi din România, aşa cum nu o fac nici afirmaţii de genul "toţi rromi sunt hoţi". Balada aceasta aminteşte unor oameni, prea uşor influenţabili de circul media, că nu există absoluturi, că nu există alb şi negru, ci o infinitate de nuanţe de gri, şi, mai ales, că prejudecăţile moştenite de-a lungul generaţilor sunt doar o fata morgana, ascunzând un mândru popor greu de încercat de soartă şi istorie.


G.

Read more....

duminică, 13 iulie 2008

Câteva statistici

A trecut un an jumate de când am deschis blogul (aproximativ) şi un an de când am început să scriu în el (până atunci erau doar cărţi). În tot timpul acesta s-au întâmplat următoarele:

1. Cărţi

Am pus 75 de cărţi, toate scanate şi (unele) corectate de mine. Spre deosebire de alte "încercări" de digitizare (că altfel nu le pot spune), ebook-urile mele vin şi cu pdf-ul cu scan-urile originale, făcând astfel corectarea nu numai uşoară, dar posibilă. Deşi aplaud şi respect pe cei ce scanează cărţi, am văzut destule scanări anapoda, cu pagini întregi compromise, ceea ce mi se pare cooperativa munca în zadar.

Lista cu cărţi e aici, iar mai jos e un tabel cu numărul aproximativ de downloanduri pentru 71 de cărţi. Două cărţi (Corespondenţa şi Madame Bovary de Flaubert) n-au fost încă contorizate de google analytics ca fiind downloadate, iar alte două (Romantismul german de Ricarda Huch şi Introducere moderna in filozofia moralei de Alan Montefiore) n-au avut codul de analytics pus :(


Name Downloads
Dictionar frazeologic englez roman
967
Invatati limba franceza fara profesor
522
Dictionar frazeologic francez-roman si roman-francez
311
Invatati limba spaniola fara profesor
292
Dictionarul englez roman al Academiei Romane
286
Limba Germana (curs, 900 pagini)
279
Gramatica practica a limbii franceze
272
Istoria literaturii romane vechi de N. Cartojan
228
Gramatica practica a limbii ruse
194
Teatru de Moliere
194
Romana cu sau fara profesor
158
Gramatica practica a limbii germane
149
Princepele de Eugen Barbu
138
Moarte pe credit de Louis Ferdinand Celine
137
Poezia noua in Republica Populara Romana
134
Versuri de Rainer Maria Rilke
126
Un dictionar de intelepciune de Th. Simenschy
123
Dictionar frazeologic roman german
119
Retorica generala
119
Saptamana nebunilor de Eugen Barbu
114
Calatorie la capatul noptii de Louis Ferdinand Celine
111
Legiunea Arhanghelului Mihail de Armin Heinen
101
Principii fundamentale ale istoriei artei de Heinrich Wolfflin
100
Unde fugim de acasă de Marin Sorescu
98
Titu Maiorescu de Eugen Lovinescu
97
Lectii de filozofie de Jean Beaufret
85
Stiinta textului si analiza de text de Heinrich F. Plett
84
Teatru de Pierre Corneille
83
Mica Gramatica A Limbii Italiene
81
Psihologia kitsch-ului de Abraham Moles
77
Principii de estetica de George Calinescu
72
Oblomov de I. A. Goncearov
71
Hamlet (editie critica bilingva)
67
Despre teatru de Camil Petrescu
66
Figurile limbajului de Pierre Fontanier
66
Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca de Constantin Noica
66
Germana pentru Ingineri si tehnicieni
65
Istoria romanului modern de R. M. Alberes
59
Ideea de Erwin Panofsky
57
Albert Camus sau tragicul exilului de Ion Vitner
53
Kyoto de Yasunari Kawabata
53
Elemente de estetica de Benedetto Croce
52
Moartea lui Virgiliu de Hermann Broch
50
Sa privim pictura de Jean Guichard Meili
49
Istorie cultura critica de Cesare Segre
48
Despartirea de Goethe de Constantin Noica
48
Istoria esteticii de K. E. Gilbert si H. Kuhn
46
Art Nouveau de Madsen
42
Dimitrie Cantemir - Divanul (editie critica bilingva romana-romana veche)
42
Eseuri asupra picturii contemporane de Jean Grenier
41
Versuri de Saint John Perse (premiul Nobel)
41
Charles Baudelaire - Critica literara si muzicala - Jurnale intime
39
Cultura si puterea de Chombart de Lauwe
38
Antirenasterea de Eugenio Battisti
37
Povestiri biblice de Zenon Kosidowski
37
Charles Baudelaire - Curiozitati estetice
35
Eugen Lovinescu si antinomiile criticii de Florin Mihailescu
34
Cuvinte potrivite (Wohlgefugte Worte) de Tudor Arghezi
33
Tristete metafizica (metaphysische traurigkeit) de Lucian Blaga (editie bilingvă română -germană)
32
Arta naiva de Victor Ernest Masek
28
Contra lui Saint Beuve de Marcel Proust
28
Povestiri amare de Par Lagerkvist
28
Scrieri estetice de Friedrich Schiller
27
Cezar Boliac de Ovidiu Papadima
26
Studii literare de Emile Faguet
23
Ratiune si fiintare de B. G. Kuznetov
17
Dimitrie Bolintineanu si epoca sa de Teodor Vargolici
16
Educaţia sentimentală de Gustave Flaubert
2
Salammbo de Gustave Flaubert
1
Ispitirea sfântului Anton de Gustave Flaubert
1
Trei povestiri de Gustave Flaubert
1

2. Vizitatori

Ieri blogul tocmai a făcut 100.478 de pageviews şi 26.841 de vizitatori (=absolute unique visitors; 38.540 de visits) în google analytics şi 88.023 pageviews şi 38.820 în statcounter.

La feed sunt abonaţi aproximativ 60 de oameni. Ar fi o idee dacă aţi subscribe (avem şi opţiune de mail), probabil o să scriu mai rar după ce mă angajez (ar cam trebui să mă angajez, la 26 de ani n-am încă carte de muncă/nici un fel de experienţă, ceea ce nu ştiu dacă e foarte bine ori e foarte rău. Deloc surprinzător pentru obişnuiţii casei, my dream job implică heavy lifting sau washing dishes), şi n-aţi vrea să pierdeţi fantastic de interesantele mele posturi, nu?


3. Pe blog am publicat 234 de posturi (din care 75 cărţi) şi sunt 679 de commenturi la 136 de posturi.


Mulţumesc tuturor ce revin şi mă citesc; dar mai ales îmi mulţumesc mie, fără de care toate acestea n-ar fi fost posibile, fiindcă, nu-i aşa, sunt o persoană fantastic de interesantă.


G.

Read more....

vineri, 11 iulie 2008

wtf

Acum am văzut şi eu comentariile la iniţiativa "Pune-ţi amprenta" de la Realitatea.

Mi-o scârbă groaznică că sunt născut în acest popor. Dar aşa am fost eu mereu, ghinionist.

În acest moment mă întrebam de ce, în ciuda dezgustului şi furiei împotriva acestui "popor", de ce (sau pentru cine) mă chinui să digitez şi să uploadez cărţi, o muncă nu tocmai simplă.

Şi am înţeles: mă chinui pentru cei care, la fel ca mine, se sufocă în prostia tricoloră care-i înconjoară. În cultură poţi găsi şi opiacee alinare, dar şi o modalitate de evadare fizică, dincolo de graniţa azilului.


A, să nu uit: un călduros FUCK YOU lui innocente pentru porcăria asta. Îi doresc din toată inima să afle ce înseamnă fascismul pe pielea ei şi a copiilor ei.

G.

Read more....

Hero of the day: Pitic

N-am mai avut demult un hero of the day. În mare parte şi fiindcă sunt o loază care n-are grijă de blogul său, dar şi fiindcă nu prea mai sunt heroes.

Eroul de azi e Pitic (Tina), o bloggeriţă care scrie pe amdoar18ani.ro. Şi da, are doar 16 ani. Ultimul ei post de pe amdoar18ani vorbeşte despre discriminarea romilor, într-un mod foarte logic şi coerent, cu mult deasupra nivelui unei puştoaice de 16 ani.

Dincolo de articolul în sine, care-mi place foarte mult, uitaţi-vă la comentarii şi la ce contrast grotesc există între ele şi articol. E înspăimântător, dar nu foarte surprinzător.

Deci felicitări lui Pitic! Dacă şi restul adolescenţilor ar fi ca ea, poate România ar fi un loc mai bun...


G.

Read more....

joi, 10 iulie 2008

N-au aterizat pe Lună

...dar şase misiuni Apollo au adus înapoi pe Pământ 382 de kilograme de rocă lunară.

Mi-am amintit de chestia asta citind pe reuters un articol despre o nouă analiză a unor roci lunare vitrificate, ce indică prezenţa apei etc. Foarte interesant.


G.


Read more....

Books!

În sfârşit am început să uploadez Flaubert-ul. Era scanat de vreo doi ani, cred... :( sunt un leneş.

Acum lucrez la introdus notele în Bouvard şi Pecuchet, după care Dicţionarul de idei de-a gata, după care Străbătând câmpii şi ţărmuri, după care BAM! o să fie tot Flaubert-ul online. Yeey! I love that guy.

G.

Read more....

Madame Bovary de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?7xlrmtajv1n
http://rapidshare.com/files/128531199/Doamna_Bovary_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~114 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french, in spanish, italian, turkish, english, german and romanian

Opera lui Gustave Flaubert, situată la un moment de răscruce în evoluţia literaturii franceze, este una din marile culmi ce jalonează istoria realismului critic. Metoda de creaţie pe care Stendhal şi Balzac o ilustraseră în deceniile precedente îşi pierduse mult din vigoare şi se discreditase în mâinile mai puţin îndemânatice ale celor ce-i imitau.

În lumea aceasta urâtă a provinciei burgheze, cu preocupări meschine, cu atisfacţii mărunte, lipsită de orizont, apăsătoare şi monotonă, apar şi două figuri către care se îndreaptă simpatia scriitorului: una este bătrâna servitoare Catherine Leroux, care, cu toată abrutizarea sa, după „o jumătate de secol de sclavie" şi poate tocmai de aceea, are o anumită nobleţe tragica în simplitatea pe care o respiră; cealaltă, tot o apariţie momentană, e doctorul Larivière, în care Flaubert a întruchipat trăsăturile propriului său tată. Dar şi faţă de Emma, căzută în plasa amăgirilor romantice şi suferind influenţa nefastă a mediului filistin în care evoluase, ghicim nu numai condamnarea aspră, meritată de ea pentru egoismul şi falsitatea de care dă dovadă, ci şi profunda milă a autorului. De altfel, într-una din scrisorile lui, Flaubert îşi exprimă deschis, în cuvinte pline de căldură, simpatia faţă de eroină. Emma Bovary reprezintă spiritul de protest, nemulţumirea faţă de urâciunea mediului în care trăieşte. Romantică prin educaţie, Emma imaginează o altă lume, fixându-se în cele din urmă la idealul de viaţă pariziană, cu teatre şi opere, cu saloane fastuoase şi cavaleri eleganţi. Visul ei este fad şi vulgar, dar el rămâne totuşi un act de protest împotriva meschinăriei şi platitudinii care o înconjoară. Gestul romantic de protest nu se mai rezolvă ca în trecut prin acţiune pe plan social, ci se reduce acum la visare searbădă. Burghezia a cultivat acest soi de romantism deoarece el abătea atenţia de la acţiunea practică. Mica burghezie cădea adesea în acest laţ, şi nu întâmplător Emma Bovary este o reprezentantă a acestei categorii sociale. Flaubert atacă aşadar acel romantism care se transformase în pură amăgire. Individul educat în acest spirit romantic este inapt pentru viaţă, nepractic şi ridicol, şi el eşuează cu necesitate într-o lume în care se afirmă Homais şi Lheureux.

Toate personajele romanului, exemplare ale lumii burgheze, sunt individualizate cu o forţa admirabilă. Precisă ca un studiu ştiinţific, cartea redă aspectele urâte ale vieţii burgheze şi conţine, implicit, o condamnare a ei. Criticii burghezi au încercat în diverse chipuri să atenueze concluziile la care duce Doamna Bovary. Unii au declarat că autorul este un mizantrop, că denaturează firea omenească şi că propagă o concepţie pesimistă asupra vieţii. Se nega astfel în întregime adevărul conţinutului cărţii, acesta fiind prezentat drept o plăsmuire răutăcioasă, în limitele verosimilului, dar fără corespondent real. Alţii, oprindu-se la personajul Homais, au afirmat că în el trebuie văzută întruchiparea eternei prostii şi josnicii omeneşti, adică îl ridicau la rangul de „tip general uman", răpindu-i astfel conţinutul istoric concret, atât de net marcat de autor. Ca document istoric al epocii de trecere de la o perioadă revoluţionară la alta (1848-l871), Madame Bovary nu putea avea un conţinut trandafiriu, căci realitatea socială pe care o zugrăvea era urâtă. Nevăzând nici o ieşire din această situaţie, Flaubert a adoptat atitudinea unui spectator sceptic, care nu propune soluţii, iar aceasta a accentuat şi mai mult atmosfera sumbră a cărţii. Onorabilitatea şi pudoarea oficială a burgheziei apar sub pana lui ca o simplă faţadă menită să mascheze imoralitatea, mărginirea, uscăciunea sufletească şi cruzimea gene¬rate de orânduirea capitalistă. Situându-se fără rezerve de partea nemulţumiţilor, Flaubert a contribuit direct prin opera sa la închegarea ideii despre necesitatea unei transformări sociale. De aceea cititorul de astăzi îl simte apropiat şi-l iubeşte.


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links: [soon]


G.

Read more....

Educaţia sentimentală de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?ibz5zxfwxbz
http://rapidshare.com/files/128531200/Educatia_sentimentala_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~138 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french, in spanish, italian and romanian

În versiunea definitivă a Educaţiei sentimentale, începută la 1 septembrie 1863 (deci aproape la douăzeci de ani după terminarea versiunii din 1843–1845) şi terminată la 16 mai 1869 (publicată la 17 noiembrie 1869), apar modificări esenţiale, care ne permit să vorbim, în ciuda identităţii de titlu, de o altă carte. Între timp, Flaubert îşi scrisese principalele opere (cu excepţia romanului Bouvard şi Pecuchet şi a celor Trei povestiri), constituindu-şi, odată cu fiecare pagină nouă, ceea ce astăzi numim o poetică flaubertiană. Evident, este singura explicaţie ce poate justifica marea distanţă dintre cele două versiuni, prima apărându-ne astfel faţă de a doua doar ca un proiect la nivelul subiectului (care, el însuşi, suferă mari modificări, după cum s-a văzut). Totuşi, istoricii literari încearcă şi o explicaţie de natură biografică (cu totul neconcludentă, după părerea noastră, dar pe care o consemnăm totuşi, fie şi numai pentru a demonstra lipsa de pertinenţă, pe plan specific literar, a unor asemenea corelări: Élisa Schlésinger a părăsit Franţa de mai bine de cincisprezece ani, ceea ce îi dă putinţa lui Flaubert să-şi desfăşoare în voie amintirile legate de iubirea sa din tinereţe).

Spre deosebire de prima versiune, în care cadrul istoric nu apare aproape deloc, ultima versiune frapează prin marele număr de detalii inspirate din evenimentele istorice reale. Este, sub acest raport, o adevărată cronică a vieţii pariziene în timpul domniei lui Ludovic-Filip şi al revoluţiei de la 1848. Un mare număr de personaje „secundare" aparţin acestei realităţi istorice, ele coexistând, în spaţiul ficţiunii romaneşti, cu personajele inven¬tate, întru unul şi acelaşi statut ontologic, şi aceasta datorită tratamentului scriptural omogen la care sunt supuse. Este doar unul din modurile prin care putem constata perfecta integrare a faptului de viaţă imediat, a docu¬mentului brut, în textul literar flaubertian. Există nenumărate mărturii, în Corespondenţa lui Flaubert mai ales, privitoare la felul minuţios în care acesta se documentează pentru fiecare rând din Educaţia sentimentală (metodă utilizată de el şi în celelalte opere, dar care aici, dat fiind numeroa¬sele referiri la istoria recentă a Franţei, trăită în parte de Flaubert şi de contemporanii săi, ia forme de o pedanterie uluitoare). Or, acest material referenţial, verificat cu minuţia şi acribia omului de ştiinţă tocmai în ceea ce priveşte funcţia lui referenţială, devine, în carte, totodată, şi un material de construcţie ca oricare altul, un material de construcţie pur şi simplu. Este paradoxul creaţiei flaubertiene, care construieşte, din documente meticulos adunate, o „carte despre nimic" adică o carte ce se defineşte, în ultimă instanţă, ca sumă de raporturi armonioase.

Că astfel stau lucrurile şi în cazul Educaţiei sentimentale, şi chiar mai mult decât în cazul tuturor celorlalte opere ale lui Flaubert, o dovedeşte insuccesul cărţii în momentul apariţiei sale. Alături de diatribele fulgurante (cea a lui Barbey d'Aurevilly, publicată în Le Constitutionnel, în care i se reproşează lui Flaubert şi „şcolii sale" „vulgaritatea" literaturii pe care o fac, este cel mai adeseori citată), există însă şi articole care văd în Educaţia sentimentală o capodoperă (cel al lui George Sand din La Liberté).

Receptarea ulterioară (atitudinea foarte rezervată a lui Lanson în faţa cărţii este simptomatică pentru felul cum e citită Educaţia sentimentală la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX) se fixează la un punct de vedere care privilegiază în creaţia flaubertiană roma¬nele Doamna Bovary şi Salammbô. În ultimele trei decenii însă, odată cu afirmarea Noului Roman, Educaţia sentimentală e citită ca un roman „fără subiect", „fără acţiune", „fără deznodământ", şi chiar şi „fără personaje": ca un „anti-roman", deci. Novatoare în momentul în care a fost scrisă, cartea lui Flaubert continuă (şi va continua) să acţioneze ca operă novatoare.


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links: [soon]


G.

Read more....

Corespondenţa lui Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?mxj9nmcncaz
http://rapidshare.com/files/382800310/Corespondenta_lui_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~170 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french and in romanian

Avatarurile corespondenţei lui Flaubert seamănă cu cele ale oricărei corespondenţe consemnate de istoria literară: distrugere parţială, deliberată sau prin accident (mutare, incendiu etc.), sustragere din circuitul public, publicare fragmentară, adaptată, cenzurată (de către destinatar, de către rudele acestuia, de către rudele autorului corespondenţei etc.), mai întâi eventual în reviste, apoi în ediţii tot mai cuprinzătoare şi mai bogat adnotate, pe măsură ce tipărirea trece de sub controlul membrilor familiei şi al prietenilor, improvizaţi peste noapte în editori, sub cel al unor specialişti avizaţi. Este un traseu pe care urmându-l corespondenţa devine Corespondenţă, adică operă integrată unui sistem care este Opera scriitorului, Opera încheiată prin moarte, funcţia de comunicare a scrisorilor cu un receptor (destinatar), care o citeşte în relaţie cu un sistem de referinţă imediat utilitar, suferind o mutaţie fundamentală prin multiplicarea receptorilor (cititorilor), pentru care referentul este altul: înălţat din ordinea confidenţialului, accidentalului, particularului univoc, în cea a unei generalităţi plurivoce şi paradigmatice, dintr-un plan al contingenţei cotidiene într-unui al necesităţii dincolo de cotidian.

Singularitatea Corespondenţei lui Flaubert – voită sau nu de acesta – poate să ni se impună ca un adevăr mai ales dacă o supunem la o probă foarte simplă: cea a citirii în paralel a scrisorilor sale şi a celor ale unor mari scriitori ce-i sunt contemporani (cazul George Sand ni se pare, în această privinţă, cel mai contrastant: în scrisorile ei cu greu poţi găsi altceva decât referiri nespecifice, extrinsece literaturii, interesul lor trebuind a fi căutat aproape numai în planul existenţial).

Am putea spune că Flaubert deturnează, într-o măsură suficient de mare pentru a deveni semnificativă, textul epistolar de la utilitatea sa obişnuită, imediată, pentru a-l anexa „muncii" sale creatoare. Vorbindu-ne din când în când despre omul Flaubert, el ne vorbeşte în schimb aproape tot timpul despre autorul Flaubert. Este – în aceasta rezidă unicitatea sa – vocea „monstrului sacru", un caz curios, şi fără egal, de corespondenţă „impersonală".


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links: [soon]


G.

Read more....

Salammbo de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?3zxzxx1tdpb
http://rapidshare.com/files/128531202/Salammbo_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~103 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french, in english, german and romanian

Pasiunea lui Flaubert pentru istorie datează din copilărie, din perioada primelor încercări literare. La 11 ani îşi propune să scrie biografii istorice; în adolescenţă scrie drame şi tragedii cu subiect istoric. Mai târziu, pe măsură ce idiosincrasia faţă de manifestările convenţionalismului se accentuează, îl ispitesc tot mai mult momente ale trecutului, caracterizate prin violenţă, chiar ferocitate. „Să fim feroci! Să turnăm rachiu peste secolul ăsta de apă zaharată". Salammbô este un roman „barbar". Epitetul îl măguleşte de altfel pe Flaubert şi corespunde unor profunde determinări temperamentale şi exterioare ale personalităţii sale

Atracţia lui Flaubert pentru Orient e dovedită nu numai de cele două călătorii, dar şi de rezultatele lor literare. Normandia ploioasă, cenuşie şi plictisitoare pe de-o parte, Orientul sau Africa inundate de lumină pe de alta – sunt cele două medii predilecte ale romancierului. Flaubert priveşte zidurile ruinate, îşi întipăreşte în minte unele detalii topografice, capătă informaţii cu privire la câteva tehnici cartagineze de producţie şi de război, dar, mai ales, se impregnează de peisajul african, al cărui cer, al cărui sol, a cărui lumină lasă urme durabile în senzoriul artistului. După aproape două luni, se înapoiază în vizuina de la Croisset şi începe una din acele elaborări lungi şi chinuitoare, în care „les affres du style" se combină cu obsesia adevărului.

Obiectivitatea teoretizată de Flaubert, opera lui care se construieşte fără încetare în versiuni succesive, „şi nu e decât o lungă experimentare", interesul lui Flaubert pentru „suprafaţa" lucrurilor, pe care romancierul le descrie adesea în opacitatea lor (afirmaţie ce trebuie neapărat întregită cu menţionarea interesului romancierului pentru planul profunzimii) au acordat romanului flaubertian un rol decisiv în dezvoltarea literaturii moderne. Notele anticipative sunt prezente şi în eposul cartaginez. În a sa Istorie a romanului modern, R. M. Albérès notează ironic că încă din momentul apariţiei, Salammbô a reprezentat o „supraproducţie. Mai sunt în spiritul „noului roman" atât raritatea epitetului afectiv cât şi frecvenţa celui optic, caracteristice ambele lui Salammbô. Toate acestea însă se pot referi doar la una dintre ipostazele cărţii lui Flaubert, carte care ni se oferă într-adevăr uneori nu ca „o operă dirijată de scriitor... ci sub forma de laborios aparat reflector" , se pot deci referi la una din feţele acestui roman, care asemenea întregii creaţii flaubertiene ne întâmpină succesiv şi simultan cu fizionomii deosebite. Interesat de perspective variate (viziuni de ansamblu, priviri din stricta apropiere), complăcându-se într-o anumită ambiguitate ce acceptă coexistenţa insensibilităţii cu un sentiment de acută participaţie („Madame Bcvary c'est moi"), trecând cu uşurinţă din lumea corpurilor solide şi a suprafeţelor dure şi opace în zona semnificaţiilor simbolice, Flaubert a creat cu Salammbô o operă ce-şi păstrează şi astăzi enigma şi puterea de fasrinaţie.


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links:

Madame Bovary de Gustave Flaubert

Educaţia sentimentală de Gustave Flaubert

Corespondenţa lui Gustave Flaubert

Salammbo de Gustave Flaubert

Ispitirea sfântului Anton de Gustave Flaubert

Trei povestiri de Gustave Flaubert

...şi alte cărţi.

G.

Read more....

Ispitirea sfântului Anton de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?un2pxxjyli9
http://rapidshare.com/files/128531201/Ispitirea_Sfantului_Anton_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~42 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french, in english and romanian

Într-o scrisoare din 13 mai 1845 adresată prietenului său Alfred Le Poittevin şi trimisă din Milano, Flaubert scrie: „La Genova, am văzut un tablou de Breughel înfăţişând Ispitirea sfântului Anton, care m-a făcut să mă gândescsă adaptez pentru teatru Ispitirea sfântului Anton; dar asta ar cere alte puteri decít cele de care sunt eu în stare. Aş da întreaga colecţie a revistei Le Moniteur, şi o sută de mii de franci pe deasupra, ca să pot cumpăra acest tablou, pe care cei mai mulţi dintre cei ce-l privesc îl consideră neîndoielnic ca fiind prost." Flaubert se afla atunci într-o călătorie în Italia, însoţindu-şi sora, pe Caroline, care tocmai se măritase cu Émile Hamard.

În aşteptarea unui moment mai potrivit, Flaubert abandonează manuscrisul până în 1869 când, după ce termină versiunea a doua, definitivă, a Educaţiei sentimentale, începe din nou să modifice – pentru a treia oară deci – textul Ispitirea sfântului Anton: „...alcătuiesc un nou plan, îi scrie el lui George Sand în luna iunie a aceluiaşi an, şi citesc pe nerăsuflate Memoriile ecleziastice ale lui Le Nain de Tiliemont. Nădăjduiesc să găsesc o legătură logică (şi deci care să suscite un interes de natură dramatică) între diferitele halucinaţii ale sfântului. Acest mediu extravagant îmi place, şi mă cufund întru totul în el".

La 5 iunie 1870, într-o scrisoare adresată domnişoarei Leroyer de Chantepie, el face o mărturisire (mult citată mai târziu de critica literară) prin care pare a privilegia Ispitirea sfântului Anton în raport cu toate celelalte opere ale sale: „În ciuda necazurilor în care mă zbat, sunt pe cale de a termina Ispitirea sfântului Anton. Este opera întregii mele vieţi, de vreme ce prima idee mi-a venit în 1845, la Genova, în faţa tabloului lui Breughel, iar de atunci n-am încetat să mă gândesc la ea şi să citesc tot felul de cărţi legate de ea. Dar sunt atât de dezgustat de editori şi de ziare încât nu o voi publica acum. Voi aştepta zile mai bune; atâta pagubă dacă nu vor veni niciodată..." Într-adevăr, apariţia cărţii a fost întârziată de cearta survenită între Flaubert şi editorul său Michel Lévy. Cartea va fi tipărită abia în 1871, an în care Flaubert, dezlegat de obligaţiile contractuale pe care le avea faţă de vechiul său editor, poate în sfârşit să încredinţeze Ispitirea editorului Gustave Charpentier.

Îndată după publicare, Ispitirea sfântului Anton găseşte puţini admiratori, printre care pot fi citaţi Taine şi Renan. Cronicile din reviste şi ziare, după cum observă Flaubert însuşi în câteva scrisori, sunt „pline de injurii". Unul dintre articolele cele mai defavorabile este cel al lui Barbey d'Aurevilly.

În schimb Valéry, în secolul nostru, va face din ea una din cărţile sale de căpătâi.


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links: [soon]


G.

Read more....

Trei povestiri de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?hdmj2mj0uzl
http://rapidshare.com/files/128531203/Trei_povestiri_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~32 000 cuvinte, corectat

Cele Trei povestiri au fost scrise de Flaubert în ordinea următoare: 1. Legenda sfântului Iulian cel primitor 2. Un suflet curat 3. Irodiada, ordine care nu coincide cu cea a aşezării lor în volum. Trebuie totodată să precizăm că prima dintre ele (Legenda sfântului Iulian cel primitor) fusese proiectată în marile ei linii cu douăzeci de ani mai înainte de a fi scrisă (procesul acesta de îndelungată elaborare este foarte caracteristic pentru Flaubert, şi aproape toate operele sale au beneficiat de el).

Cu privire la împrejurările în care au fost scrise cele Trei povestiri aflăm date foarte exacte în Corespondenţă (date care intră uneori în contradicţie cu cele, ce s-au dovedit a fi false în parte, notate de Maxime du Camp în ale sale Amintiri literare).

În 1856, după ce a terminat Doamna Bovary şi prima versiune a Ispitirii sfântului Anton, Flaubert îşi propune să scrie Legenda sfântului Iulian cel primitor. Proiectul rămâne însă încă o dată în suspensie. Flaubert revine la el abia în 1875, într-o perioadă în care este epuizat de lucrul la Bouvard şi Pécuchet. Începe să scrie povestirea în septembrie, şi o termină în luna februarie a anului următor.

Pe dată începe să lucreze la Un suflet curat, hotărât să „publice în toamnă o cărticică". Simte însă nevoia să revadă locurile unde a copilărit: Pont-l'Évêque şi Trouville. Exegeza flaubertiană a regăsit în această povestire nenumărate detalii care amintesc de aceste locuri, de rude şi vecini ai scriitorului. Până şi papagalul Loulou din povestire îşi află, după ei, modelul, în doi papagali identificaţi cu mare pedanterie, dintre care unul, împăiat, a stat tot timpul pe masa de lucru a lui Flaubert în perioada în care acesta scrie Un suflet curat.

De îndată ce, în 17 iulie, povestirea Un suflet curat este gata, Flaubert începe lucrul la Irodiada, proiectată încă din luna aprilie, într-o perioadă în care trudea din răsputeri la Un suflet curat. Aceste suprapuneri sunt foarte caracteristice pentru creaţia flaubertiană, şi ele ar putea suscita un interesant studiu de poietică.

Ca de obicei, redactarea propriu-zisă este precedată de o imensă muncă de documentare, pe bază, în cazul de faţă, de lecturi din autori latini, de lucrări de arheologie etc. Flaubert face apel totodată la câţiva prieteni erudiţi spre a-i căuta numele stelelor în ebraică şi arabă, spre a-i descrie cu exactitate locurile unde are loc acţiunea etc. Scrisorile cu privire la Irodiada exprimă aceeaşi nelinişte, aceleaşi incertitudini: "În ziua de Anul nou... Îmi voi petrece timpul pregătind sfârşitul părţii a doua, care va fi sau un eşec, sau sublimă. Sunt plin de nelinişte cu privire la Irodiada."


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links: [soon]


G.

Read more....

marți, 1 iulie 2008

Cretinul zilei: l3st

(updated) Alt cretin homofob, cu iq-ul cocoţat undeva pe la genunchiul broaştei. N-are rost să discutăm, îl consemnăm şi trecem mai departe. Articolul incriminant aici: http://www.l3st.com/2008/ce-am-eu-impotriva-homosexualilor.html

În altă ordine de idei, în curând scriu şi eu despre homosexualitate. Ţineţi feed-ul aproape.

Later edit: În călătoriile mele pe net am dat peste următoarea reclamă la Heinz:




Probabil... nu, în mod sigur aşa arată orice familie cu soţi homosexuali. Da, ştiu că asta e o reclamă, da' avem filmuleţ şi cu the real thing (pe care îl vom da în curând).

Partea amuzantă e că reclama a fost retrasă din UK... la presiunea unui grup din... USA (The American Family Association), deşi nu a fost dată niciodată în US. Toată povestea aici. Go, go pressure groups! :(


G.

Read more....