joi, 10 iulie 2008

Madame Bovary de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?7xlrmtajv1n
http://rapidshare.com/files/128531199/Doamna_Bovary_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~114 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french, in spanish, italian, turkish, english, german and romanian

Opera lui Gustave Flaubert, situată la un moment de răscruce în evoluţia literaturii franceze, este una din marile culmi ce jalonează istoria realismului critic. Metoda de creaţie pe care Stendhal şi Balzac o ilustraseră în deceniile precedente îşi pierduse mult din vigoare şi se discreditase în mâinile mai puţin îndemânatice ale celor ce-i imitau.

În lumea aceasta urâtă a provinciei burgheze, cu preocupări meschine, cu atisfacţii mărunte, lipsită de orizont, apăsătoare şi monotonă, apar şi două figuri către care se îndreaptă simpatia scriitorului: una este bătrâna servitoare Catherine Leroux, care, cu toată abrutizarea sa, după „o jumătate de secol de sclavie" şi poate tocmai de aceea, are o anumită nobleţe tragica în simplitatea pe care o respiră; cealaltă, tot o apariţie momentană, e doctorul Larivière, în care Flaubert a întruchipat trăsăturile propriului său tată. Dar şi faţă de Emma, căzută în plasa amăgirilor romantice şi suferind influenţa nefastă a mediului filistin în care evoluase, ghicim nu numai condamnarea aspră, meritată de ea pentru egoismul şi falsitatea de care dă dovadă, ci şi profunda milă a autorului. De altfel, într-una din scrisorile lui, Flaubert îşi exprimă deschis, în cuvinte pline de căldură, simpatia faţă de eroină. Emma Bovary reprezintă spiritul de protest, nemulţumirea faţă de urâciunea mediului în care trăieşte. Romantică prin educaţie, Emma imaginează o altă lume, fixându-se în cele din urmă la idealul de viaţă pariziană, cu teatre şi opere, cu saloane fastuoase şi cavaleri eleganţi. Visul ei este fad şi vulgar, dar el rămâne totuşi un act de protest împotriva meschinăriei şi platitudinii care o înconjoară. Gestul romantic de protest nu se mai rezolvă ca în trecut prin acţiune pe plan social, ci se reduce acum la visare searbădă. Burghezia a cultivat acest soi de romantism deoarece el abătea atenţia de la acţiunea practică. Mica burghezie cădea adesea în acest laţ, şi nu întâmplător Emma Bovary este o reprezentantă a acestei categorii sociale. Flaubert atacă aşadar acel romantism care se transformase în pură amăgire. Individul educat în acest spirit romantic este inapt pentru viaţă, nepractic şi ridicol, şi el eşuează cu necesitate într-o lume în care se afirmă Homais şi Lheureux.

Toate personajele romanului, exemplare ale lumii burgheze, sunt individualizate cu o forţa admirabilă. Precisă ca un studiu ştiinţific, cartea redă aspectele urâte ale vieţii burgheze şi conţine, implicit, o condamnare a ei. Criticii burghezi au încercat în diverse chipuri să atenueze concluziile la care duce Doamna Bovary. Unii au declarat că autorul este un mizantrop, că denaturează firea omenească şi că propagă o concepţie pesimistă asupra vieţii. Se nega astfel în întregime adevărul conţinutului cărţii, acesta fiind prezentat drept o plăsmuire răutăcioasă, în limitele verosimilului, dar fără corespondent real. Alţii, oprindu-se la personajul Homais, au afirmat că în el trebuie văzută întruchiparea eternei prostii şi josnicii omeneşti, adică îl ridicau la rangul de „tip general uman", răpindu-i astfel conţinutul istoric concret, atât de net marcat de autor. Ca document istoric al epocii de trecere de la o perioadă revoluţionară la alta (1848-l871), Madame Bovary nu putea avea un conţinut trandafiriu, căci realitatea socială pe care o zugrăvea era urâtă. Nevăzând nici o ieşire din această situaţie, Flaubert a adoptat atitudinea unui spectator sceptic, care nu propune soluţii, iar aceasta a accentuat şi mai mult atmosfera sumbră a cărţii. Onorabilitatea şi pudoarea oficială a burgheziei apar sub pana lui ca o simplă faţadă menită să mascheze imoralitatea, mărginirea, uscăciunea sufletească şi cruzimea gene¬rate de orânduirea capitalistă. Situându-se fără rezerve de partea nemulţumiţilor, Flaubert a contribuit direct prin opera sa la închegarea ideii despre necesitatea unei transformări sociale. De aceea cititorul de astăzi îl simte apropiat şi-l iubeşte.


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links: [soon]


G.

1 comentarii:

A Reader spunea...
Ma tem ca am ajuns prea tarziu, dupa inchiderea blogului, dar
ce program de OCR folosesti ?