joi, 10 iulie 2008

Salammbo de Gustave Flaubert

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?3zxzxx1tdpb
http://rapidshare.com/files/128531202/Salammbo_de_Gustave_Flaubert.rar

Word, ~103 000 cuvinte, corectat
contains texts in the original french, in english, german and romanian

Pasiunea lui Flaubert pentru istorie datează din copilărie, din perioada primelor încercări literare. La 11 ani îşi propune să scrie biografii istorice; în adolescenţă scrie drame şi tragedii cu subiect istoric. Mai târziu, pe măsură ce idiosincrasia faţă de manifestările convenţionalismului se accentuează, îl ispitesc tot mai mult momente ale trecutului, caracterizate prin violenţă, chiar ferocitate. „Să fim feroci! Să turnăm rachiu peste secolul ăsta de apă zaharată". Salammbô este un roman „barbar". Epitetul îl măguleşte de altfel pe Flaubert şi corespunde unor profunde determinări temperamentale şi exterioare ale personalităţii sale

Atracţia lui Flaubert pentru Orient e dovedită nu numai de cele două călătorii, dar şi de rezultatele lor literare. Normandia ploioasă, cenuşie şi plictisitoare pe de-o parte, Orientul sau Africa inundate de lumină pe de alta – sunt cele două medii predilecte ale romancierului. Flaubert priveşte zidurile ruinate, îşi întipăreşte în minte unele detalii topografice, capătă informaţii cu privire la câteva tehnici cartagineze de producţie şi de război, dar, mai ales, se impregnează de peisajul african, al cărui cer, al cărui sol, a cărui lumină lasă urme durabile în senzoriul artistului. După aproape două luni, se înapoiază în vizuina de la Croisset şi începe una din acele elaborări lungi şi chinuitoare, în care „les affres du style" se combină cu obsesia adevărului.

Obiectivitatea teoretizată de Flaubert, opera lui care se construieşte fără încetare în versiuni succesive, „şi nu e decât o lungă experimentare", interesul lui Flaubert pentru „suprafaţa" lucrurilor, pe care romancierul le descrie adesea în opacitatea lor (afirmaţie ce trebuie neapărat întregită cu menţionarea interesului romancierului pentru planul profunzimii) au acordat romanului flaubertian un rol decisiv în dezvoltarea literaturii moderne. Notele anticipative sunt prezente şi în eposul cartaginez. În a sa Istorie a romanului modern, R. M. Albérès notează ironic că încă din momentul apariţiei, Salammbô a reprezentat o „supraproducţie. Mai sunt în spiritul „noului roman" atât raritatea epitetului afectiv cât şi frecvenţa celui optic, caracteristice ambele lui Salammbô. Toate acestea însă se pot referi doar la una dintre ipostazele cărţii lui Flaubert, carte care ni se oferă într-adevăr uneori nu ca „o operă dirijată de scriitor... ci sub forma de laborios aparat reflector" , se pot deci referi la una din feţele acestui roman, care asemenea întregii creaţii flaubertiene ne întâmpină succesiv şi simultan cu fizionomii deosebite. Interesat de perspective variate (viziuni de ansamblu, priviri din stricta apropiere), complăcându-se într-o anumită ambiguitate ce acceptă coexistenţa insensibilităţii cu un sentiment de acută participaţie („Madame Bcvary c'est moi"), trecând cu uşurinţă din lumea corpurilor solide şi a suprafeţelor dure şi opace în zona semnificaţiilor simbolice, Flaubert a creat cu Salammbô o operă ce-şi păstrează şi astăzi enigma şi puterea de fasrinaţie.


Corectată şi aranjată. Enjoy!


Related links:

Madame Bovary de Gustave Flaubert

Educaţia sentimentală de Gustave Flaubert

Corespondenţa lui Gustave Flaubert

Salammbo de Gustave Flaubert

Ispitirea sfântului Anton de Gustave Flaubert

Trei povestiri de Gustave Flaubert

...şi alte cărţi.

G.

0 comentarii: