You will have to get used to living without results and without hope.

joi, 28 august 2008

Pornografie

În goana lor după trafic, pitzipoanca.org ar face, şi fac, orice. Căci trafic urmăresc şi bani din reclame, atâta tot, nu tâmpenii gen îndreptat sau satiră, pamflet, etc.

Altfel cum s-ar explica porcăria aceasta? Este pur şi simplu pornografie cu minori. Nu serveşte nici unui scop în afara traficului.

Dar de data asta e timpul să facem ceva. Dacă ştiţi unde la autorităţi poţi să raportezi asemenea chestii, lăsaţi un coment. După care să facem cu toţi plângeri acolo. Nu uitaţi să luaţi un screenshot, ceva, să rămână dovadă în caz că scot poza.

Să nu lăsăm o puştoaică (prostuţă, dar asta e, toţi sunteţi prostuţi când suntem tineri) să fie exploatată de către nişte oameni fără nici un pic de morală. Mai mult decât atât, să ducem o luptă împtriva împotriva cruntului cancer care distruge societatea noastră: nepăsarea. Să nu mai întoarcem capul; să ne oprim şi să ajutăm.


Later edit: Am trimis un email la office@anpca.ro (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului), poate ei ştiu mai multe. Dacă nu răspund, mergem mai departe, parchet, poliţie, ceva.

Important: NU cer interzicerea pitzipoancei.org, aşa cum nu cer interzicerea nici org. Noua Dreapta. Însă când au trecut la p. cu minori deja treaba a devenit foarte, foarte, murdară.

Later edit 2: Am mai scris despre pitzipoanca.org şi aici.

G.

Read more....

marți, 26 august 2008

Poze (de la ecologizarea din Sinaia)

Uhu, poze! Cu gunoi!

Înainte să pun linkurile, o mică privire asupra unui picior de plai, poetic intitulat "râpa groazei":



ecologizare sinaia cota 1400
ecologizare sinaia cota 1400
ecologizare sinaia cota 1400
Râpa groazei


Am curăţat TOT ce se vede mai sus şi există pe undeva şi nişte poze de "după", dar nu le am eu încă. Funny story: după ce am curăţat pe acolo, nişte ăia se aşezaseră la un grătar, luându-şi foarte prompt amendă de la jandarmi.

Deci poze:

1. Aici, din pozele făcute de Ciprian (am mai selectat eu, că nu erau toate de făcut publice :D). În poza cu oamenii îmbrăcaţi în negru e echipa în care am fost eu la Paintball (FUCKING HEADSHOT, thank you very much). Alt funny story: când s-au făcut echipele, am fost ales penultimul, ca-n şcoala generală... liceu... şi bine că în facultate n-am mai jucat nimic.

2. Aici, din pozele făcute de rangeri

3. Aici, din pozele făcute de Alex

Citiţi şi comunicatul oficial EcoAssist pentru full debriefing.


G.

Read more....

duminică, 24 august 2008

Back (de la ecologizarea în Sinaia)

Gunoi!

Mult gunoi la Cota 1400. Gunoi care se pune la loc a doua zi şi gunoi peren, gunoi plastic şi gunoi pamperşi, gunoi sticlă şi gunoi resturi menajere, gunoi, gunoi, gunoi.

În prima zi (vineri) am fost 6 oameni şi am strâns peste 30 de saci mari (80-100 de litri), a doua zi 14 oameni şi 76+ saci, a treia zi am terminat toţi la două după ce am strâns peste 30 de saci. Prima zi am făcut de la teleferic în jos pe drum vreo 100 de metri; a doua zi am terminat o groapă mare de gunoi (peste 20-30 de saci într-un singur loc) şi cu drumul de la hotel cota 1400 până la prima serpentină, vreo 100 de metri plini de gunoaie; iar a treia zi de la 1400 în jos, vreo doi-trei kilometri.

Urşi!

E groaznic ce se întâmplă cu urşii. Când am urcat (cu maşina pădurarului) joi seara am văzut trei urşi: Răbdău şi Vasile, pe drumul spre cotă şi unul fără nume la cabana unde am stat (undeva la 1510, ceva cu brazi şi dor/vârf, nu mai ştiu. E roşie). I-am tot revăzut apoi în fiecare zi, ieşind în acelaşi loc la stradă şi aşteptând să fie hrăniţi de turişti, din maşini. Şi idioţii îi fotografiază şi le dau să mănânce, deşi e ilegal şi deşi pădurarul îi amendează cum îi prinde. Pădurarul a spus-o foarte bine când cineva a zis că îi e milă de ei: un glonţ e singurul lucru ce se poate face pentru ei. Şi mai erau urşi comunitari prin împrejurimi, dar au fost mutaţi. Chiar e o minune că sunt doar atât de puţine incidente cu ei.

Paintball!

Da, paintball! Asta a fost surpriza din partea traseului local din paintball din sinaia, care a auzit de noi (de la pădurar), şi ne-a făcut cadou 50 de bile de căciulă. Ne-am împărţit în două grupuri de oameni şi am jucat două jocuri. Echipa mea a câştigat (d'oh!), iar eu personal am la activ un headshot. Da. Un FUCKING HEADSHOT, chiar în ochi (adică în mască). De asemenea şi o julitură zdravănă la braţul drept, că am m-am aruncat şi m-am târât pe burtă ca un adevărat ce sunt.

Mulţumiri speciale lui Samoilă (sper că am reţinut corect), care are o terasă cu grătar lângă telecabină şi teleferic, şi care ne-a hrănit vreo două zile zdravăn. De altfel, multă lume a fost impresionată de munca noastră; pădurarul, adică cei doi pădurari, adică oamenii de la Parcul Naţional Bucegi au zis că noi am lucrat cel mai mult dintre toţi care au fost la ecologizări. Ceea ce e normal, EcoAssistul nu glumeşte când e vorba de luat gunoiul, se lucrează şase-şapte ore pe zi. Obositor, dar foarte rewarding.

Bineînţeles, cred că nu trebuie să menţionez că nimic-nimic; e clar, cineva m-a blestemat când eram mic, şi în ciuda faptului că sunt cine sunt, nu-mi iese nici o combinaţie. Nasol, spun. Pe de altă parte, nici alte complicaţii n-au mai fost, deşi, ca o pisică ce-şi dă prea multă importanţă, am stuchit la persoana de care am vorbit mai înainte (vezi Anca, ai apărut a doua oară pe blog la mine. Chiar a treia oară. *evil manical laughter*).

În fine. În total s-au strâns peste 145 de saci mari, am mai rânit la marea groapă de gunoi care este cota 1400 (un blestem pe capul ăluia care a făcut telecabină şi drum betonat până acolo), s-au mai dat câteva amenzi pentru grătare, aruncat de gunoi şi hrănit urşii. Parcul Naţional Bucegi este parcul cu cele mai multe amenzi date :(

Poze după ce le primesc, şi editări cum îmi mai amintesc ceva demn de menţionat.

Later edit: Cerul la 1500 e ceva fantastic. Se vede Calea Lactee, se văd o multitudine de stele; eu am văzut o stea căzătoare ce a durat vreo 5 secunde, de mă întrebăm dacă rasa umană îşi trăieşte ultimele clipe, şi un satelit, care arată ca o stea medie, dar se mişcă repede şi nu clipeşte ca un avion.


G.

Read more....

joi, 21 august 2008

Away

Plec iarăşi, frumoşilor.

Merg la cota 1500, la o mică şi curioasă căbănuţă, unde vom sta la dulce taifas, iar noaptea voi face dragoste cu cele mai frumoase femei din lume, şi la fiecare două nopţi, cu cei mai frumoşi bărbaţi din lume. O dată pe lună, cu câţiva adolescenţi, oh, Nathaniel, the fire of my loins, my sin, mon semblance, mon frere.

...mda.

Exceptând partea cu dragostea... şi dulcele taifas, totul e adevărat. EcoAssist-ul iarăşi a organizat o ecologizare, cu ajutorul Parcului Naţional Bucegi pe care i-am impresionat data trecută, şi a altor sponsori, câtă frunză câtă iarbă (în speţă doi sau trei, dacă sunt şi ăia). Dar asta nu contează, ong-ul are un management de excepţie, şi se descurcă el cumva. Apropo, dacă vreţi să îl sprijiniţi, puneţi un link (către ei) la voi pe blog (care aveţi blog).

Probabil că nu voi putea să intru pe net, exceptând vineri seara, când ne vin reîntăriri şi ne ducem să-i luăm de la găriţa din Sinăiţa.

Mă întorc pe 25 seara; până atunci să vă pregătiţi sufleteşte, că pe 26,27 intră în beta Desfăcătorul de bloguri şi toată lumea voastră se va schimba (that statement is 56.5% serious)


G.


Read more....

marți, 19 august 2008

Against the system

Umblând hahaleră pe net, în speranţa că poate codul ce trebuie să-l scriu se va scrie singur, am ajuns pe blog la buddha.

Blogul lui Buddha, ca întotdeauna, mă amuză şi mă face să râd (nu cu el, însă). Astăzi am citit o frumuseţe de post, despre cum să scrii un articol de succes. Trecând peste inepţiile de mare angajament debitate pe acolo, să ne oprim asupra acestui giuvaier:


In primul rand, un pusti de 17 ani care vorbeste despre politica sau alte subiecte “de oameni mari” este din start pierdut. [...]

Traim intr-o lume in care mentalitatea “against the system” duce la faliment. Fii razvratit cu masura, nu exagera cu grandomania pentru ca la un moment dat iti vei da seama ca nimeni nu te asculta, iar atunci vei regreta ca nu ai gandit intr-un mod constructiv. Prin urmare, evita sa te legi de aspecte cum ar fi “autoritatile” sau “conducerea”. Stim cu totii cum sta treaba, si numai de tine spunandu-ne ca primarul e de cacat nu avem nevoie… (subl.mea)[sursa]


Da maică, răzvrăteşte-te cu măsură, să nu se rupă ceva; lasă că ăi' de te conduc ştiu mai bine. Nu întreba şi nu ai teamă, guvernul te veghează. Apropo, n-aveai nişte rate de plătit pe undeva? Vezi-ţi de viaţa ta, cetăţene.

Interesant e că la partea cu falimentul are foarte mare dreptate; chestia asta o aud şi de la papa din când în când. A fi împotriva sistemului duce, într-o mare sau mai mică măsură, la lipsuri materiale. Cu cât eşti mai în afara sistemului, cu atât eşti mai jerpelit. Sigur, poţi să nu fii de acord cu sistemul pe plan teoretic, ideologic; dar atâta vreme cât munceşti şi primeşti bani pentru acea muncă, sau eşti rentier, trăieşti în sistemul capitalist. In extremis, poate doar două categorii de oameni să fie cu adevărat liberi: ţăranii şi aurolacii (şi poate freegansi).

Cineva destul de ingenios va observa, însă, că poţi lupta şi din interior, ascuns; arta sabotajului are încă mulţi admiratori.

Să ne reîntorcem la buddha, să punem cireaşa pe colivă (eu aşa o mănânc). La scurt timp după minunăţia de mai sus, iată ce postează micul buddha:


Ma intreb daca vreodata in Romania de dupa ‘89 s-a mai facut ceva complet. Acum stai si te gandesti la ce ma refer? Pai e simplu… Cum obisnuiesti o turma de oi proaste (in speta, poporul roman), cu portia in orice, democratie fiind?(subl.mea)[sursa]

Titlul postului? "Cum domesticeşti prostimea". I kid you not.

În fine. Aruncaţi-vă un ochi pe amândouă posturile, că e cu râs mult (cum spuneam, la buddha în general e cu râs mult). Ca bonus avem răspunsul lui Cromleck la ăsta cu domesticirea, i-a făcut omul o deconstrucţie faină, citiţi-l şi după aceea votaţi-l pe blogoree.


G.

Read more....

joi, 14 august 2008

Personals

Ce fac eu, mă întrebaţi? Ei bine, trebuie să vă răspund! (nu m-a întrebat nimeni, btw, yeah, thanks for nothing)

Mănânc iaurt; am terminat de asamblat un pat care nu era de la ikea ci de la un shop de pe ghencea, pat ce a ridicat oarecare probleme având în vedere că s-a rupt, nu el, ci două piese constituente care au fost înlocuite, după care am înşurubat alte chestii care să mă susţină pe mine, dintre care una a căzut şi trebuie s-o re-înşurubez înainte să mă culc, o, pat al neputinţei mele, ce îmi munceşti mâna şi îmi distrugi spiritul.

Andreea, o prietenă de-a surorii mele, mi-a lăsat pisica ei să i-o ţin pentru vrei trei săptămâni, pisică care în acest moment s-a refugiat într-un colţ întunecos şi hâsâie la mine.

Pe 21 EcoAssist-ul organizează o nouă ecologizare, la cota 1400, unde voi presta din nou. Genunchiul tace, însă pentru câtă vreme... Oricum, încercaţi să vă mai înscrieţi, poate mai sunt locuri. E fun, deşi obositor, şi cunoaşteţi oameni interesanţi. Oh, şi strângeţi mii şi sute de saci de gunoaie.

Până atunci, deşi ar trebui să fac cu totul altceva, am să lucrez la The Next Big Thing(tm). Abonaţi-vă la feed (sau prin mail), fiindcă nici nu ştiţi ce pierdeţi. Aproape serios vorbind, vă vorbesc că aproape e posibil să revoluţioneze blogosfera românească, dar, în acelaşi timp, să aducă productivitatea României asimptotic la zero (that will be a short trip). Iarăşi le-am scrăpuit siteurile la zelist şi blogrank, rezultând 600 de mega de raw data (reprezentând peste 15000-20000 de bloguri). Later edit: Urma să fac proiectul în Yahoo Widget Engine, ca TwitterWidgetul, dar m-a enervat atât de tare, că am schimbat la Adobe Air. Asta înseamnă că nu o să intrăm în beta în urm. două zile, cum credeam, şi nici poate înainte să plec la munte :( Asta e, chiar nu-i mai suportam bug-urile şi lipsa de features. Pe de altă parte, am terminat de procesat cele 600 de mega de raw data, din care a rezultat o bază de date de 11 mega. Stay tuned.

Pe o notă personală, tocmai ce fusei până în Cora (carrefour-ul e pentru ţărani, mânca-ţi-aş, nu finuţi ca mine), plimbărică care m-a făcut să ajung la concluzia că ori sunt nefe, ori îmi plac femeile mult prea mult. Eu unul aş paria pe amândouă variantele. I kissed a girl and i liked it...

Tot în pregătire mai am două cărţi, Hermeneutica ideii de literatură de Adrian Marino (care are un stil superb) şi Arta şi elita de I. Davîdov. Hermeneutica va fi corectată, dar fără să introduc (insert-->endnote) referinţele copioase (chiar nu mai timp să introduc peste 1750 de note, ca alte cărţi, gen Flaubert sau Lecţiile de filozofie), Arta va fi doar aranjată, cu notele introduse. A, şi mai am şi Bouvard şi Pecuchet, la care trebuie să mă uit peste note, să le corectez, că la Flaubert nu glumim, totul trebuie să fie perfect.


G.

Read more....

luni, 11 august 2008

Despre bookblog.ro

Ce bine rezumă A. Marino proiectul bookblog.ro, şi întregul web2.0, când vine vorba de literatură, în special, şi cultură, în general:


"O critică incultă, empirică, "naturală", fără cunoştinţe, fără studii adânci şi sistematice, este de neconceput, adevărată contradicţie în termeni."

Hermeneutica ideii de literatură
(în curând pe acest blog).

Later edit: Tot vorbeam de bookblog. Au făcut un top al al blogurilor de cultură, după notorietate (bazat, cum altfel, pe technorati, fiindcă, după cum ştia şi Van Gogh, numărul de incoming links e atât de relevant când vine vorba de cultură). Printre altele, am rămas siderat văzând că blogul Cartea din geanta e considerat blog de cultură. Nu înţeleg cum un blog cu poze cu oameni citind în public are cea mai mică legătură cu cultura; poate în extremis poţi să zici că e blog de artă fotografică, fotoblog, etc. Pe de altă parte, enervant şi trist să vezi răpireadinserai comparată cu susnumitul fotoblog*, ba chiar având o autoritate mai mică. Spune multe despre timpurile în care trăim.

*şi cu altele, pe care n-am stomacul să mă uit acuma.

G.


Read more....

duminică, 10 august 2008

Fiziologia criticii de Albert Thibaudet

Downloads links:
http://www.mediafire.com/?oqocfmzwci0
http://rapidshare.com/files/382775929/Fiziologia_criticii_de_Albert_Thibaudet.rar

Word, ~224 000 cuvinte, corectată

O selecţie în româneşte din opera critică a lui Thibaudet îl integrează pe marele critic francez în planul dezbaterilor actuale despre rosturile criticii, ca pe un argument istoric – şi nu numai istoric. Tineretul studios de azi, din ţara noastră, îl cunoaşte şi îl poate urmări mai greu prin meandrele aluziilor, asociaţiilor şi jocurilor sale de cuvinte. Unii îl ignoră, în vreme ce descoperă cu ingenuitate şcolărească ba pe un Taine, ba pe un Boisdeffre, sărind peste o epocă. Generaţiile mai vechi îl citeau pe Thibaudet la zi, cum îi citeau pe Valéry sau pe Gide. Bătrânul Ibrăileanu îi reproduce fragmente din Reflecţii în bătrâna Viaţa Românească. George Călinescu îi acorda, în Jurnalul literar, unul din primele foiletoane din pagina I rezervate reproducerii unor texte esenţiale în dialogul contemporan. La moartea lui Thibaudet, în Revista Fundaţiilor semna Mihail Sebastian un excelent portret al criticului, istoricului şi cugetătorului. Numele lui Thibaudet era un punct de reper intr-o scară axiologică, şi tânărul Adrian Marino din 1946 nu greşea când afirma, împotriva prejudecăţilor universitare, că George Călinescu al nostru trebuie să fie considerat ca un critic de valoare mondială, ca un Gundolf sau un Thibaudet.

În Franţa e poate singurul critic la moartea căruia s-au întâlnit elogiile celor mai mari scriitori cu ale unuia dintre cei mai mari filozofi ai epocii. După trei decenii, pomenirea lui e mai puţin frecventă şi calificarea lui de către criticii literari e, nu o dată, sub nivelul superlativelor de altădată, ale bergsonienilor şi ale grupului N.R.F. Dar e de remarcat că prezenţa lui în orice istorie literară a Franţei impune, pe lângă respect, şi rezerve polemice de natura acelora destinate, de obicei, unui autor încă viu.


Related links:

Studii literare de Emile Faguet

Scrieri estetice de Friedrich Schiller

Istoria romanului modern de R. M. Alberes

Despre teatru de Camil Petrescu

...şi alte cărţi aici.


E gata de printare, paginile numerotate, peste 1000 de endnote introduse, formatat, gigea. Enjoy.


G.

Read more....

vineri, 8 august 2008

Poze (de la ecologizarea din Buşteni)

Întâi filmuleţul:



şi apoi pozele, care ele sunt aici. În curând, mai multe, sper eu.


G.

Read more....

marți, 5 august 2008

Back (de la ecologizarea în Buşteni)

M-am întors, şontânc-şontânc, din Buşteni, unde am participat la o ecologizare (adică am strâns gunoaie de pe munte). Acţiunea a fost organizată de energicul ong EcoAssist (care a făcut şi ecologizarea, de trei luni, din Băneasa, şi alte chestii).

Am strâns peste 80 de saci de gunoi (de 120 de litri) de pe diverse trasee: 3/4 din cel spre cascada Urlătoarea, din jurul telecabinei de la babele, ceva de la babele şi traseul spre crucea de la caraiman, şi 1/2 din traseul spre Poiana izvoarelor.

În prima zi am fost 7, în a doua 15, iar în a treia zi 12 şi până la sfârşitul zilei 5 (că oamenii trebuiau să se întoarcă luni la serviciu). Dacă eram mai mulţi, poate terminam complet un traseu. Erau foarte multe gunoaie...

Ne-au ajutat doi tineri rangeri/specialişti de la parcul naţional Bucegi, care chiar au muncit alături de noi, şi primăria Buşteni, care ne-a sponsorizat cu mâncărică (de la Ahmed).

Personal, am suferit. Dar nu cum mă aşteptam, adică febră musculară, oboseală, etc.

În primul rând, tendonul de la piciorul drept, din afara genunchiului, pe lateral dreapta, m-a chinuit tot drumul. Pe porţiunile de drum drept nu era nici o problemă, însă ferească sfântu' să cobor cu stângu' în faţă sau să urc cu dreptul, adică să flexez şi să mă sprijin pe piciorul drept. Aspirina ajută, deci probabil e ceva acolo inflamat. O să stau să mă odihnesc şi sper că se rezolvă singur (că eu asigurare şi bani de doctor n-am) până la sfârşitul lui august, când e plănuită a doua ecologizare, în Sinaia, dacă primăria acceptă să ne sponsorizeze. LATER EDIT: S-a confirmat! uhu! 21-25 august, cota 1400! Inima mea se bucură, genunchiul meu zice de mamă, tată, bunicii, paşti, cristoşi, etc. E un genunchi foarte murdar la gură.

În al doilea rând, am fost rănit în orgoliul meu de dimensiuni cosmice. Vedeţi voi, dragii mei copii, unele fete transmit unele semnale aşa, ca să se afle în treabă şi să se amuze un pic. Unii băieţi, mai naivi (adică fără experienţă), nu ştiu chestia asta şi iau semnalele alea de bune. Then hilarity ensues! :D :) :|. În fine, live and learn. Slavă domnului că n-a fost mai rău.

Atât pentru acum, dacă îmi amintesc ceva, sau sunt întrebări din sală, facem edit. Poze later, când mi se dau şi mie.


G.

Read more....