You will have to get used to living without results and without hope.

luni, 29 septembrie 2008

Cum am învăţat să nu-mi mai fie frică şi să torn uleiul în chiuvetă

Presupun că la toată lumea a ajuns minunăţia asta:


Trimis de Ministerul Mediului: Stiti unde se arunca uleiul din tigaie dupa o friptura facuta acasa ? Chiar daca nu facem foarte des friptura, cand o facem, aruncam uleiul folosit in chiuveta, nu-i asa? Aceasta e una dintre cele mai mari greseli pe care le putem face. De ce o facem? Pur si simplu pentru ca nu e nimeni care sa ne explice cum se face corect. Cel mai bun lucru pe care il putem face este sa asteptam sa se raceasca si sa il punem in sticle de plastic, sau de sticla, sa punem dopuri la sticle si sa le aruncam la gunoi. UN LITRU DE ULEI FACE APROXIMATIV UN MILION DE LITRI DE APA NON POTABILA, CANTITATE SUFICIENTA PENTRU O PERSOANA PENTRU 14 ANI. Daca tu alegi sa trimiti acest email prietenilor tai, mediul iti va fi recunoscator.


Hai să ne gândim un pic... Ştiu, dar câteodată e amuzant, mai ales când învăţăm să nu credem tot ce citim pe net şi să ne facem singuri research-ul.

Trecem rapid peste toate cele şapte (!) repetiţii a lui "face" din text. Cine l-a compus clar n-avea pasiunea lui Flaubert de a nu repeta nici un cuvânt pe pagină. Însă avem un prim indiciu: e puţin probabil ca mesajul să fie originat de la Ministerul Mediului, birocraţii neexprimându-se atât de neglijent. Ca să nu vorbesc că Ministerul Mediului nu trimite mass-uri pe messenger.

Ce susţine acest text?

A. Că nu e bine să aruncăm uleiul la chivuetă.

1. Fiindcă un litru de ulei face aproximativ un milion de litri de apă non-potabilă.

1.1 Un milion de litri de apă foloseşte un om în 14 ani.

B. Cel mai bine e să-l punem în sticle (de plastic sau sticlă) şi să-l aruncăm la gunoi.


Primul fapt e foarte interesant: 1 litru de "ulei" face 1 milion de litri apă nepotabilă. La prima vedere descoperim ceva cutremurător: gătim cu o substanţă destul de potentă încât otrăveşte 1000 de metri cubi de apă, sau vreo 2,000 de căzi. Cât ulei folosim într-o... friteuză, să zicem: 300 de ml? 500 ml? Adică 660 de căzi cu apă, sau 1000 de căzi cu apă... APĂ OTRĂVITĂ!!!

...mda.

În fine. Acela e un raţionament logic, uşor bazat pe fapte reale; s-ar putea să n-am dreptate. Aşadar am mers mai departe şi am căutat sursa.

Wikipedia (cooking oil) m-a trimis la o pagină foarte dubioasă din Brazilia, care la rândul ei citează un ong brazilian Ação Triângulo, ong care, din pură coincidenţă se ocupă cu strânsul de ulei de gătit folosit. Totuşi, pe pagina lor de f.a.q., tradusă gigea de google translate, nu zice nimic de milioane de litri de apă. Zice, în schimb, că uleiul formează o peliculă care blochează aerul şi apa. Ceea ce e fals, în primul rând fiindcă uleiul şi grăsimile sunt colectate la staţiile de tratare (cum vom vedea mai jos), uleiul e biodegradabil şi sub formă de emulsie (nu peliculă) când ajunge în bălţi şi lacuri.

Să revenim însă la originea susnumitului fapt. După ce am cernut prin zeci de căutări google şi sute de rezultate, aproape mi-am atins scopul:


The polycyclic (condensed) aromatic hydrocarbons present in WO in important concentrations[6] make them extremely hazardous to humans as well. According to calculations by Western experts[2], introduction of 1 liter of WO in bodies of water can poison up to 1 million liters of water, and the pollution is continuos, since these petroluem wastes are almost not hydrolyzed and their biodegradation is very slow. [subl. mea]

Fragmentul e dintr-un studiu rus, din care, slavă domnului, o parte e gratis. Din păcate, restul costă bani, altfel am fi aflat cine a făcut calculele acelea. Dar no contează foarte mult...

...fiindcă nu e vorba de ulei de gătit! Este vorba de produse din petrol şi uleiuri sintetice. Asta înseamnă acel WO: "wasted oil", care, conform wikipedia:


...is defined as any petroleum-based or synthetic oil that, through use or handling, has become unsuitable for its original purpose due to the presence of impurities or loss of original properties.

Dar şi din studiul de mai sus se spune foarte clar despre ce e vorba: "these petroluem wastes" şi în abstract: "petroleum-containing wastes in particular, such as waste oils (WO)."

Deci să fie clar: nu e vorba de un litru de ulei de gătit, ci de un litru de uleiuri industriale. Total altă mâncare de peşte.


1.1 1 milion de litri foloseşte un om pentru 14 ani. Depinde.

Un om are nevoie în medie de 3 litri pe zi (wiki). 1 milion de litri / 3 =333,333 de zile = 913 ani. Poate doar dacă calculezi nu pentru un om, ci pentru o familie (urban use), obtinem 1 milion de litri / 100 mc = 10 ani. (sursa; 100 mc i-am scos eu din fund ca o medie a consumului vestic. Dar e o aproximaţie bună). Sau cu alte statistici: 20 de ani (pentru un german în 1998; sursa)

Deci dacă e vorba doar de băut, vorbim de 913 ani. Dacă e vorba de toată apa folosită într-o gospodărire, da, atunci numărul 14 devine plauzibil. Asta nu e foarte important, dar, la fel ca numărul de "face" din mass, e un alt indiciu din puzzle.


În fine, să discutăm despre pusul uleiului în sticle. E o idee nici bună, nici proastă... deşi înclină spre proastă. Mai ales dacă sunt de sticlă sticlele. Fiindcă se sparg, chiar şi cele de plastic, atunci când trec prin compactoarele de gunoi, iar uleiul se va scurge în groapa de gunoi, unde, prin biodegradare, va contribui la emisiile de metan.

Mai ales, însă, dacă uleiul e pus în sticlă nu ajunge în chiuvetă/w.c. şi de acolo nu ajunge la staţia de tratare a apelor, unde să fie colectat şi reciclat. Da, staţiile de epurare au instalaţii speciale pentru îndepărtat grăsimile, fie ele pelicule, fie emulsificate. După care sunt reciclate. Wikipedia descrie câteva dintre aceste instalaţii.

Şi chiar dacă strângeţi uleiul folosit la prăjire (sau în salate), asta nu înseamnă că nu mai ajung grăsimi în chiuvetă. Uitaţi-vă la vasele pe care le spălaţi: câte sunt uleioase? Câte sunt acoperite de grăsime? Cine ştie, poate o dată la zece zile aruncaţi în chiuvetă echivalentul a un litru de ulei (sau poate la 20 de zile; depinde de ce mâncaţi).

Şi chiar dacă uleiul de gătit ajunge în natură, oare poluează el aşa de mult? În orice caz, nu ca WO de mai sus. Grăsimile vegetale şi animale sunt biodegradate de către microorganisme, în acest proces consumându-se oxigenul din apă şi sufocând vietăţile care trăiesc acolo. E un proces care se numeşte eutrofizare şi care se întâmplă oriunde oamenii varsă cantităţi mari de substanţe organice şi nutrienţi (fosfor/azot) în apă.

Şi chiar dacă într-adevăr uleiul de gătit se varsă pânza freatică, atunci aceea pânză freatică are probleme mult mai mari decât grăsimile: cianuri, fenoli, detergenţi, metale grele, substanţe organice, etc., tot ce înseamnă ape reziduale. Adică Dâmboviţa mai jos de staţia de epurare Glina...


Sfatul meu? Luaţi-vă gândul de la pusul uleiul în sticle, nu e atât de uşor să conservi şi să nu poluezi apa.

E nevoie de muncă şi sacrificii: nu folosiţi chemicale pentru curăţat (ci soluţii naturale, gen bicarbonat de sodiu, suc de lămâie, etc., dar care necesită mai mult efort), nu faceţi baie, ci duş, oprind apa când vă săpuniţi, opriţi apa când vă spălaţi pe dinţi, nu trageţi apa după pişu, numai după treaba mare, cumpăraţi-vă maşină de spălat vasele (da, consumă mai puţină apă decât spălatul manual), nu mai cumpăraţi sucuri gen cola (compania zice de 3.12 litri de apă pentru un litru de cola, dar alţii spun nouă litri, wiki), reparaţi-vă robintele să nu picure, nu beţi apă îmbuteliată. Vorbiţi cu reprezentatul vostru din Parlament să facă lobby pentru construirea de noi staţii de euprare.

Ca şi stinsul luminii timp de o oră, de care am vorbit, şi asta cu uleiul e unul din lungurile şiruri de pseudo-panacee ecologiste, gândite nu să schimbe ceva, ci doar să dea impresia de acţiune. Se spune că lucrurile mici contează; da, e adevărat. Însă în zilele acestea, cine ţine la planeta asta albastră trebuie să schimbe o întreagă sumă de lucruri mici... o viaţă.


G.

Read more....

O tradiţie românească: marijuana

Idee de poster pro-marijuana-legalization... aproximativ.



legalizare marijuama funny amuzant poster



G.

Read more....

vineri, 26 septembrie 2008

Personals

Yeey: Desfăcătorul de bloguri s-a calificat la webstock, la content aggregators.

E oarecum ceva. Probabil o să câştige zelist-ul; dar, până una-alta, I get some exposure. Ar fi culmea să câştig eu, care mi-am bazat baza de date (jumate din ea) pe zelist.

Mai am un super super proiect, fără legătură cu programarea, care din păcate va fi gata doar peste 6 luni - 1 an. Până atunci se acumulează data. O să iasă super super cool. Fiindcă e un super super proiect.

Mă mai gândesc să scriu un client de blogoree, gen DiggTop. Pe un raft undeva mai am şi un draft de joc, foarte fain; ar merge released şi flash version şi air version. E un joc care te schimbă şi in real life. Aş vrea să rescriu my twitter widget pentru Adobe Air... de fapt, să-l fac client de friendfeed oarecum.

Bineînţeles, mai am şi nişte cărţi de released: cele mai probabile fiind Hermeneutica literaturii de Adrian Marino şi Bouvard şi Pecuchet de ştiţi-voi-cine. Probabil zilele astea...

Singura problemă ar fi că sunt muy leneş şi suferind de procrastination. But I'm working on it*.


*that is a complete and utter lie.


G.

Read more....

miercuri, 24 septembrie 2008

Cretinul zilei: [anonim]

Azi Cretinul zilei e un cineva care a ajuns la mine pe blog după căutarea asta. Îi urez să aibă parte de exact ce le doreşte altora, poate învaţă ceva empatie şi eventual chiar se deşteaptă un pic.

Apropo, propun următoarea traducere pentru cyber-bullying: pitzipoanca.org. Mi se pare că se potriveşte perfect. De asemenea, sinonim şi traducere alternativă: cyber-linşaj.

Într-o zi trebuie să scriu despre monkeysphere, triburi şi instincte retardate. Nu că ar înţelege fanii pitzipoancei.org despre ce e vorba (să citiţi regulile de comentare, oglindesc ce fel de oameni frecventează spelunca), dar mă ajută pe mine la (sau ) catharsis.


G.


Read more....

joi, 18 septembrie 2008

Idee de t-shirt

Idee de t-shirt de mare angajament social. Când o să am bani poate mi-l fac.

English translation: The text on the image means: Death to corporatists (hi redditors!...and bye reddit. Accidentally submitted in the wrong subreddit, i.e. not mine).



che guevara moarte corporatistilor


PSD-ul (adica imaginea sursă photoshop) la cerere, dacă există cerere.


G.

Read more....

miercuri, 17 septembrie 2008

Personal - online presence

Postul acesta este despre prezenţa mea online. Adică pe unde sunt şi ce fac eu. Online.

O dată avem twitter-ul, cu acele mici detalii din viaţa mea ce vă amintesc că sunt om, nu zeu.

Şi a doua oară avem propriul meu reddit, unde pun (şi-mi salvez) linkuri de interes. E ca delicious, dar fără taguri. Şi mai bun.

Mai avem last.fm, unde apare din când în când muzica pe care o ascult. Nu vă înghesuiţi, nu ascult muzică aşa de des, plus că am obiceiul să-mi fac playlist-uri pe youtube. Mai postez, din când în când, muzică pe trilulilu.

Să nu uităm contul de hi5 (da, hi5, eu nu-mi părăsesc prima iubire pentru primul parvenit), contul de deviantart (unde nu se întâmplă prea multe), şi, last but not least and actually the first, feed-ul de la blog (feed/email).


G.

Read more....

luni, 15 septembrie 2008

Dognecea


Dogneceaclick pe fotografie pentru galerie/sursă

Umblând haihui prin blogosferă cu Desfăcătorul, am dat peste un articol despre viaţa şi oamenii din Dognecea, articol şi poze făcute de Luiza Puiu.

Dognecea este un sătuc din Reşiţa, foarte sărac, ce trăieşte din alocaţia copiilor. E genul acela de sărăcie lucie pe care n-o poţi înţelege când te culci sătul. Luiza vorbeşte despre o familie cu cearşafuri în loc de ferestre, cu o mamă plângând disperată că a venit să-i ia copiii Direcţia pentru Protecţia Copilui, vorbeşte despre o familie de 14 de oameni ce stă în două paturi, într-o mizerie de nedescris, de o bătrână ce creşte un handicapat de 23 de ani:



De la oamenii din sat am înţeles că e sărăcie mare, că nu au unde lucra, că s-au închis de mulţi ani minele unde au lucrat bunicii lor. Puţini din sat au mai mult de 8 clase, foarte puţini lucrează ca angajaţi, cei mai mulţi sunt zilieri. Iar dacă vara e nevoie de oameni la cules de fructe, iarna e cel mai greu. Unii se descurcă culegând vâsc şi ghiocei, tăind lemne, dar cei mai mulţi trăiesc cu adevărat greu.


După ce a vorbit cu viceprimarul, însă, a văzut altfel satul şi oamenii săi: prima familie a primit materiale să-şi repare casa, dar le-a vândut, iar femeia e "petrecăreaţă" şi "pleacă... cu diferiţi bărbaţi". A doua familie, cea de 14 persoane, are de fapt 3 case, "dar trăiesc înghesuit în speranţa că vor primi ajutoare". A treia familie, cea cu handicapatul, primeşte "mulţi bani" pentru a-l îngriji.

Mai povestea primarul şi de un elveţian ce cumpărase o casă aici, şi ce vroia să facă o fabrică. Au spart "ţiganii" casa, au furat tot, iar elveţianul a plecat.

În final, după ce i se povesteşte şi despre viceprimar, Luiza concluzionează: "...am scăpat de orice milă. Cred că de fapt sunt chiar fericiţi oamenii din Dognecea: sunt mereu în concediu şi primesc mereu cadouri".


Dar oamenii aceia nu sunt în concediu, şi nu sunt fericiţi.

Supravieţuiesc.

Nu poţi să înţelegi comportamentul lor, modul lor de a gândi, fără să treci prin asta. Nu este ca atunci când n-ai bani, şi nu este ca atunci când ai fost şomer şase luni, iar şase luni ai spălat vase. Ei trăiesc uitaţi de noroc, mereu fără speranţă, Când orice ai face nu reuşeşti să scapi de cocioabă şi de pâinea neagră, ori înnebuneşti, ori te sinucizi, ori îţi pierzi speranţa. Orizontul se îngustează până la nevoile primare; morala şi civilizaţia dispar. Nemaiavând statut social, pe ultima treaptă a societăţii, ignoră şi nu mai sunt legaţi de legile nescrise (şi câteodată scrise) ale societăţii.

Acestea sunt lucruri pe care cei ce lucrează cu oamenii săraci tind să le uite sau să nu le cunoască. Dacă priveşti lucrurile naiv, aşteptându-te să fii primit ca un mesia când le aduci ajutoare, sau slujbe, atunci vei fi păcălit şi jumulit foarte rapid. Nu e vorba aici nici de burghezi scăpătaţi (proaspeţi proletari), nici de proletarii brutalizaţi de muncă, ci de oameni care au pierdut totul (paria). Între aceste categorii sociale nu e o relaţie liniară: e nevoie de mult mai multă energie pentru a ridica un paria la nivelul proletariatului, decât un proletar la nivelul burgheziei (Notă: de plâns însă se vor plânge cu toţii, de la proletariat şi ţărănime până la mica burghezie. Dacă-i întrebi, tot răul de pe lume pe capul lor a căzut).

Exemplu: cazul ţiganilor din Dorohoi. În 2005 au mutat câteva familii (peste 400 de oameni), din mizeria cea mai cruntă, într-un cartier de case noi, cu încălzire centrală, cu termopane, etc. Infracţiunile au scăzut de la 53 la 21 (în general furturi din buzunar), nu mai au râie şi păduchi, nu mai dorm cu şobolanii, îşi dau copiii la şcoală. Mai ales şi-au recăpătat o anume mândrie de sine... s-au civilizat. Administratorul cartierului o spune cel mai bine:


"Dar vine o generaţie complet nouă, care poate nu va şti ce înseamnă râia, păduchii şi hoţia ca ocupaţie, spune încrezător administratorul Marian Nechita. De când s-a înfiinţat cartierul s-au născut aici doisprezece copii care cresc în case curate, luminate, încălzite, care vor avea cât de cât ce să mănânce şi poate vor merge şi la şcoală. E uimitor cât de repede s-au schimbat. Vă spun eu: o baie bună face mai mult decât un milion de afişe si un milion de filmuleţe împotriva discriminării ţiganilor."

Fraza cheie: "O generaţie complet nouă". Asta e marea realizare a acestui proiect: a rupt ciclul sărăciei. Copiii nu mai învaţă să fure, învaţă să citească; nu mai sunt obişnuiţi cu mizeria, ci cu apa caldă şi aşternuturile curate. Nu mai sunt îndemnaţi de părinţi să "aducă" lucruri acasă, ci să se ducă la şcoală. Mai mult, sunt trataţi ca oameni, îşi recapătă respectul de sine şi au din nou pentru ce să trăiască (şi mai ales să muncească). (Sursa: cotidianul. De văzut şi filmuleţul de la sfârşit)


Acel elveţian şi restul de bine-intenţionaţi n-au înţeles că un sac de ciment sau nişte boarfe nu vor schimba cu nimic situaţia celor din Dognecea. Nici măcar case noi şi frumoase nu reprezintă o soluţie, dacă nu le oferi şi o sursă de venit. Şi cei din Dorohoi, aşa spălaţi şi frechezuiţi cum sunt acum, dacă le-ar tăia încălzirea (care e acum subvenţionată), n-ar sta mult pe gânduri la -10 grade să pună parchetul pe foc, ceea ce e o reacţie perfect normală. Lupta împotriva sărăciei e foarte complexă şi se întinde pe mai multe generaţii, aşa cum cauzele sărăciei sunt multe; fără o strategie globală, intervenţiile la nivel micro şi individual vor fi degeaba.

De la un anumit nivel în jos, sărăcia nu mai ţine de individ şi de cât munceşte el. De la un anumit nivel în jos mentalităţile se schimbă, devin mai greu de înţeles. De la un anumit nivel în jos, sărăcia devine responsabilitatea întregii societăţi.


G.

Read more....

duminică, 14 septembrie 2008

Un hint despre mine

Între femeie şi bărbat sunt eu:



despre geo atreidesTestul e aici.


Ori sunt o fiinţă completă, ori nu sunt nimic. E o dilemă care-mi face plăcere.


G.

Read more....

joi, 11 septembrie 2008

Cum a fost la mitingul împotriva vânătorii

A fost bine (aproximativ). A fost un cerb care trăgea cu arcul într-un deputat (aproximativ).

Cerbul de fapt era un om cu o mască de cerb (vezi în foto), iar deputatul era un panou. Şi a fost bine doar până când au apărut legionarii ("Legea străbună" scria pe ei). Da, un idiot dintr-o asociaţie organizatoare (nu dau nume, dar se ştiu ei Kogayon cine sunt) cică i-a invitat să ne susţină. Slavă domnului că eram mai la sfârşit şi am plecat... nu înainte să-mi stric ziua, totuşi.

Poze aici, , iar mai jos reportajul Realităţii TV.




Şi un pic de mai multă informaţie pe blogul EcoAssist.


G.

Read more....

duminică, 7 septembrie 2008

Paznicii lupi

Ce vor să facă deputaţii? Vor să vâneze. Little know fact: 105 din ei sunt vânători.

Unde vor ei să vâneze? În parcurile naţionale.

De ce vor să vâneze acolo? Fiindcă acolo e mult vânat, evident, doar n-o să fie printre betoane şi-n ogoare (exceptând urşii din Bucegi).

Cum intenţionează să facă asta? Cu o puşcă, probabil, dar, şi mai important, cu o lege, pre numele ei de botez 407/2006 (de fapt o modificare la 407, dar să nu chibiţăm).

Domnul preşedinte Băsescu, din dragoste pentru ţară şi ură împotriva boierilor exploatatori, a respins legea şi a trimis-o la origini (în Parlament, adică). Unde susnumiţii vânători deputaţi şi senatori au înţeles aluzia fină a domnului preşedinte şi, după ce s-au făcut că o discută prin comisii (au refuzat ca dezbaterile să fie publice), au votat-o, în unanimitate, în Senat.

Ah, ce bine e să fii ăla care face regulile! Poţi, nu-i aşa, chiar să votezi câinii afară din stână...


Mai există o ultimă şansă înainte să înceapă măcelul: votul din Camera Deputaţilor.

Aici intervenim noi.

Luni, 8 septembrie, de la 12:00, organizăm un miting în parcul Izvor, vis-a-vis de intrarea în Camera Deputaţilor. Poate dacă scandăm destul de tare o să le vină mintea la cap...

Alături de noi (noi fiind oamenii simpli care s-au săturat ca "aleşii lor" să aleagă doar pentru propriile interese) o să fie Asociaţia Kogayon, EcoAssist, Asociaţia pentur Arii Protejate Biocultural, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Salvaţi Vama Veche. Trupele de suport sunt alcătuite din Ministerul Mediului, 85 de organizaţii şi instituţii, administratori şi custozi de arii protejate şi peste 12.000 de persoane care au semnat petiţia împotriva acestei iniţiative.

Apropo de petiţii: Nu e destul să semnezi (online sau în real life) o petiţie, nu e destul să tuni şi să fulgeri pe bloguri, nu e destul să te indignezi; trebuie să te implici personal, trebuie să vii la miting. Astfel, încet-încet, ne formăm acel minunat reflex francez: când Statul derapează, cetăţenii ies în stradă, să corecteze uşor şi tandru, cu un Molotov, cursul Statului.

Bun. Pancartele au fost vopsite, flierele au fost împărţite, sfoară în ţară am dat. Luni we dine in hell!!! ne regrupăm şi oprim măcelul.


G.

Read more....

vineri, 5 septembrie 2008

Desfăcătorul de bloguri

Updated. Vezi mai jos.

Da, aceasta e Desfăcătorul de bloguri! The Next Best Thing! Spaima angajatorilor! Duşmanul productivităţii! Boyfriend-ul lui blogoree.ro!



desfacatorul de bloguri

Este o aplicaţie Adobe Air cum alta nu cred că mai există în lume. Cel puţin în România în unică (dar multe lucruri sunt unice în România şi nu neapărat lucruri bune).

Este un blogosphere-reader. Scopul Desfăcătorului e să te ajute să descoperi chestii interesante din mica blogosferă românească. Cât de mică? Foarte mică.

Am folosit topurile blogrank (23508 de bloguri listate) şi zelist (18673) pentru a construi o bază de date de aproximativ 35993 de bloguri, rankuite astfel:

rank = [rankul(blogrank) * constdeconversie + rankul(zelist) ] / 2

unde constdeconversie = rankul(Zelist)aLuiZoso/rankul(blogrank)ALuiZoso.

Da, rankurile lui zoso sunt o bună constantă de conversie între cele două topuri.


Deoarece fiecare blog are un rank, nu mergi chiar pe orb: poţi să-i spui Desfăcătorului să-ţi arate doar blogurile cu un rank mai mare de 0.5, să zicem. Ba chiar poţi ca rankul să fie între două valori, de exemplu între 0.1 şi 0.5. Astfel poţi să scapi foarte rapid de spamuri sau, de ce nu, de bloguri nu foarte interesante. Sfatul meu e să ţineţi rankul peste 0 şi mai mic de 2 sau 3; evitaţi şi spamurile, şi bloggeri mari pe care e probabil să-i ştiţi.


Desfăcătorul are nevoie de Adobe Air pentru a rula. Adobe Air e un nou produs Adobe, ce aduce tehnologia Flash pe desktop; îi foarte fain şi e o plăcere să programezi cu el. Îl downloadaţi de aici (12 mega, it's fast).

Desfăcătorul în sine îl downloadaţi, după aceea, de aici.


Aplicaţia e uşor de folosit: apăsaţi pe butonul mare şi albastru pentru un blog aleatoriu., şi pe butoanele mai mici pentru a naviga între posturi. Se poate schimba şi mărimea textului.

O dată ce ai găsit un post interesant, poţi să-l submiţi pe blogoree, să îl vadă şi alţii şi să-l voteze dacă le place. Blogoree.ro e un fel de digg românesc.

În fine, restul helpului e aici, sub forma unei imagini cu săgeţi şi text prietenos. Aruncaţi-vă un ochi rapid.


Aceasta e o versiune BETA, deci nefinisată, mai trebuie lustruită şi motorul tunat un pic. În general e foarte stabilă; mai tuşeşte când dă de vreun feed construit aiurea.

Singurul avertisment e că îi deosebit de addictive. Poţi să stai ore întregi să navighezi printre bloguri; câteodată găseşte chestii amuzante, câteodată chestii interesante, câteodată fotobloguri de o rară frumuseţe. Dar de găsit ceva în mod sigur găseşti.

Bineînţeles, dacă ceva nu merge, dacă vă place, dacă vreţi un feature, dacă nu vă place, lăsaţi un comment.

Updated: 1.05 Fixed some stuff; added "About" thingie. Updated the database.

Download it.


P.S. Eu v-am zis să vă abonaţi (feed sau mail), fiindcă nici nu ştiţi ce pierdeţi, am încă sute şi mii de posturi fantastic de interesante care aşteaptă să le public (unele din ele chiar aşteaptă să le scriu, dar nu multe).


G.

Read more....

joi, 4 septembrie 2008

American antifa

Dar încă nu e totul pierdut în cea mai veche şi solidă democraţie!




Şi din alt unghi...




Încet-încet, unul câte unul, până vom fi liberi.


G.

Read more....

Ţigări cu paracetamol

Iată cum se face:

1. Iei o ţigară, îi scoţi tutunul fără să rupi hârtia. Dacă nu ştii cum se face, întrebi.

2. Iei două pastile de paracetamol, le faci praf fin, ca zahărul vanilat. Dacă nu e fin, nu arde.

3. Amesteci tutunul cu paracetamolul, îl pui înapoi în ţigară.

4. Fumezi singur(ă) toată ţigara.

5. Aştepţi un sfert de oră, mai faci una şi o fumezi şi p-aia.

6. După o jumătate de oră de la prima ţigară o să începi să înţelegi că eşti un idiot, sau o idioată, care crede toate idioţeniile pe care i le spun ceilalţi idioţi cu care se înconjoară fiindcă oamenii normali şi deştepţi nu stau cu asemenea exemplare.

Lasă naibii improvizaţiile care te pot băga în mormânt (30 de pastile de paracetamol te ucid foarte dureros, în insuficienţă hepatică... o săptămână durează până crăpi), şi fumează ca orice om normal şi deştept nişte marijuana. Dacă nu poţi să faci rost de maria ioana, înseamnă că nu meriţi s-o fumezi.

Am scris postul exasperat de numărul de căutări care ajung la mine pe chestia asta, aterizând în schimb pe mult iubitul meu post Cum să te sinucizi. A, şi eu unul îmi bag picioarele în conştiinţa care nu m-a lăsat să mă opresc la punctul 5, poate mai amânam idiocracy-ul cu vreo câţiva ani.


G.

Read more....

miercuri, 3 septembrie 2008

American fascism

Până şi cea mai veche şi solidă democraţie sfârşeşte în fascism:




Definiţia Statului în 30 de secunde...


G.


Read more....

luni, 1 septembrie 2008

Teasers -- and a screenshot!

Teaser 1: the Next Big Thing are acum şi un nume: Desfăcătorul de bloguri.

Teaser 2: aproape în mod sigur o să avem un beta înainte să plec. Cred. [later edit: n-a fost să fie]

Teaser 3: Şi acum avem şi conexiune la Blogoree. Deci: blogrank, zelist şi Blogoree.... things are coming together.

Teaser 4: Baza de date are 33298 de adrese. Yummy.

si 4.5: Aplicatia e in final stabilă. E atât de stabilă că am început să floodez blogoree.ro cu poveşti şi să pierd timpul jucându-mă cu ea. E foarte addicting şi time wasting.

And now, ladies and gentlebugs, the biggest teaser: an actual screenshot!


desfacatorul de bloguriDesfacatorul de bloguri -- beta look

Probabil (foarte sigur) până la release se vor mai schimba chestii, dar în mare aşa arată. NU, nu este un feed reader... este un blogosphere-reader! Cum spuneam mai sus, butonul ăla albastru de "Next" devine foarte addictive, mereu dai peste ceva interesant (sunt totuşi peste 33298 de bloguri în baza de date, luate de pe zelist şi blogrank). Care ceva interesant poate fi postat pe blogoree.ro, să-l vadă toată lumea.

În fine, o să fie gata peste câteva zile. Răbdare şi tutun, deci.


G.

Read more....