vineri, 9 ianuarie 2009

An hero

An hero: It is the banner under which we mock those courteous enough to remove themselves from the gene pool.

An hero. În internetul englez aşa se numesc cei ce se sinucid sau mor din motive prosteşti, idioate. La origine a fost un coment lasat de prietenul cuiva care, se credea, s-a sinucis că i s-a furat un Ipod. /b/tarzii au dat peste el şi mulţi lulz s-au întâmplat!

Raluca Stroescu este an hero.

Ştim cu toţii povestea: în aprilie 2007, Raluca a murit, oficial, de fibroză miocardică, neoficial de 100 de ore de muncă, 4-5 ore de somn şi o viaţă pe măsură.

Eu aş spune că a murit de 2000 de euro (plus 50% bonusuri).

Terralphasia, o buna twitteritză de-a mea, s-a supărat. Raluca e o victimă. A sistemului, a sexismului, etc.Alegeri greşite. Foarte greşite.

Sunt argumente valide; ştiu prea bine în ce lume trăia şi trăim.

Mai mult, m-am gândit eu (după ce-am oprit din scris şi am dormit), oare atitudinea mea nu seamănă suspect de mult cu cea a piţipoancei.org? Judec un om pentru o alegere pe care a făcut el pentru el. Ar fi fost drept oare ca Raluca să fie an hero dacă murea dintr-o supradoză de vreun praf alb? E vreo diferenţă între praful alb şi cele 2000 de hârtii dreptunghiulare colorate?

Îmi spun: a râde de cineva care a muncit aiurea până a murit e diferit, nu-i aşa, de a râde de cineva care se îmbracă fără simţul ridicolului (a nu avea simţul ridicolului nu e letal, în general). De ce nu, a râde de cineva în viaţă e diferit de a râde de cineva care a murit: cel ce a murit nu mai suferă că alţii fac mişto de el.

Totuşi, realizez că astfel mă apropie foarte mult de acea imensă cretinătate care este piţipoanca.org. Sunt pe gheaţă subţire.

Totuşi, faptele rămân: o femeie a murit fiindcă a muncit prea mult pentru prea mulţi bani (decât avea nevoie să supravieţuiască).

Şi poate aici e marea diferenţă: inutilitatea morţii Ralucăi. Nu a fost un accident, nu a fost fără avertisment: şi ea, şi prietenii ei ştiau ce se întâmplă: i-a ignorat; nu era în situaţia să moară de foame pe drumuri. Într-adevăr, a fost o alegere pe care a făcut-o ea, pentru ea, o alegere egoistă. N-a murit pentru balene sau pentru ăia din Somalia sau pentru principiile democraţiei, etc.

A murit pentru un caiet de sarcini.

Astfel, raţionamentul se încheie într-o singură concluzie: eşecul Ralucăi ca fiinţă umană. O lecţie care poate să răscumpere o moarte întreagă.


G.

14 comentarii:

R.R spunea...
Parca e inuman sa nu te abtii in a judeca vii sau morti? Sau cu cat incerci sa te abtii nu te poti abtine?
gigix spunea...
ma bucur ca exista oameni cu ratonamentul tau. atata timp cat liberul arbitru a functionat ... aint no heros.
CST-Link spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
CST-Link spunea...
E interesant cum oferi categorisiri de ordin moral (sau să-i zic maniheist? gen bine/rău) diferitelor "categorii" de sacrificii "supreme". Iar abordarea utilitaristă a unui deces (rostul ori mai degrabă lipsa de rost a morţii în cazul ăsta extrem) te apropie destul de tare de mentalitatea corporatistă—pentru simplul fapt că încerci o să faci evaluare obiectivă, ca un fel de fişă de personal.

Cred că lucrul cel mai onest pe care l-ai putea spune fără să cazi în capcana relativismului moral (asta dacă nu cumva îţi place acolo...) e, după părerea mea, să recunoşti simplu că n-ai făcea ca domnişoara pomenită. Ok, recunosc, onestitatea duce uneori la afirmaţii banale. :D
maria spunea...
Eu sunt din categoria celor care lucreaza 100 de ore pe saptamana....care castiga un pic mai bine decat majoritatea celor de acasa. De ce ? Pt ca alternativa e sinucidere curata..La asta nu v-ati gandit? Care e alternativa? E foarte usor sa stai in spatele unui morman de carti si sa afirmi ca banii nu conteaza...ca viata e suprema..blah blah blah.
Don't forget: "Poverty is the worst form of violence!!" (Gandhi)

Poate nu vrem sa fim loviti..poate ca banul ne da o libertate pe care niciodata n-am avut-o...
Liviu spunea...
Poate avea un scop ,un tel...poate LUPTA pt. ceva mai mult sau mai putin important pt. tine.De ce trebuie sa-i privesti moartea ca pe un esec ? Ai LUPTAT vreodata ? De unde stii CAT ii trebuia ei(financiar )ca sa "supravetuiasca" ? LUPTA si tu pt.CEVA si poate ai sa intelegi,uneori e TOTUL sau NIMIC...
Rogue spunea...
hmm...am doar cuvinte de lauda pentru acest post...
scris cu mare maiestrie....felicitari...

insa despre mesaj in sine nu stiu ce as putea spune.sti si tu nu k nu e singurul caz...e o victima...dar a fost intr-un mod sau altul decizia ei...cel putin eu asa cred!
nu zic k asta si-a dorit...pur si simplu e decizia ta si atunci cand muncesti intr-o mina desi sti ca te omoara incetul cu incetul...dar trebuie...nu?
krossfire spunea...
You need a job man, seriously :P

Nu a murit pentru un caiet de sarcini, a murit pentru ca voia ''putin'' mai mult dar oferea ''mult'' mai mult. Faci mai mult, primesti mai mult insa secretul unui job sanatos este SUPRAEVALUAREA .

Mi s-a intamplat la un punct sa muncesc pana ajunsesm la atacuri de anxietate. Apoi m-am carat, mi-am luat doua luni libere, am facut o mini afacere cu o amica, am onorat cele trei proiecte, am scos banii care-mi trebuiau si acum stau frumos pe bara asteptand un job unde sa fiu platit in consecinta.

Chiar vorbeam cu un fost angajator care-mi spunea ca cineva ar trebui sa fie tembel sa nu angajeze unul cu referintele mele. Si uite ca sunt refuzat pe teme de criza sau m ise ofera acelasi salariu mizer oferit tienrilor in Romania. Vrei mai mult ? Rupe-ti spatele !

De-aia imi place sa fac freelancing pana cand voi fi apreciat pe baza CV-ului meu (pentru 21 de ani foarte grasut) si sa ma supraevaluez constant. Face bine la ficat, cord, creier si cam tot ce as vrea sa-mi pastrez intact pana voi avea proprii copii pe care sa-i invat sa se supraevalueze.

Maria : Stim cu totii ca banii nu conteaza atunci cand ii ai din abundenta si nu le poti aprecia valoarea. Banii nu aduc fericirea ? Aiurea ! Pentru unii banii sunt fericirea si asta nu-i reduce la animale orientate spre castig si nici nu-i omoara treptat. Ii face doar mai putin morali si mai reci...
brontozaurel spunea...
Ma trec fiorii cand vine vorba de subiectul asta, dar e un punct de vedere cu care sunt de acord. A fost o alegere.
valive spunea...
@Maria: Dorinta de a avea mai mult aduce dorinta de a avea si mai mult. Asta e cazul unui miliardar german care vazand ca a pierdut aproape 3 miliarde de euro din cele 11 si ceva pe care le avea s-a aruncat in fata trenului. Si asta e alegere. Si el este considerat un "hero" la fel ca si Raluca.
Actele de violenta nu apar din saracie, ci din prostie. Ghandi spunea asta prin prizma vietii pe care o ducea, care era deasemenea o alegere a sa.
Deci, dorinta de a avea mai mult duce la pierderea judecatii. Plus ca Raluca a murit de munca, de surmenare, de subnutritie, de desidratare... Cafeaua bauta in exces nu face altceva decat sa ajute corpul la reducerea rapida a apei din corp.
krossfire spunea...
Valive : In primul rand este ''prisma'', nu ''prizma'', no offence. Daca nu ai dorinta de a avea si de a fi mai mult nu ramai cu mare lucru. Consider ca accidentul care ne-a adus in stadiul asta ca rasa implica o evolutie in timp, implica dorinta de autoperfectionare. Autoperfectionarea si cresterea stimei de sine pot insemna pentru unii crestere financiara, pentru altii promovarea unei viziuni. Egoist sau nu, scopul de ''a face bani'' este specific uman. Mai toti stim cand sa ne oprim sau cel putin simtim insa uneori nu facem asta. Prostie, alegere gresita sau dorinta de ''si mai mult'' ?

Who cares, daca te evaluezi corect nu prea ai cum sa gresesti. Daca pe de alta parte nu realizezi ca ai o varsta si o experienta si ca esti intr-o firma in care nu mai poti progresa dar totusi incerci...esti ce a zis Geo.
InBonobo.com spunea...
Nu cred ca poti asuma o motivatie materialista. Poate ca vroia sa-si demonstreze ei si alor sai ca poate. Sau pusese un pariu cu un prieten de pe ymess. Poate ca avea un pat incomod si ii era groaza sa se-ntoarca acasa. Poate se saturase de viata si asta i s-a parut un mod mai demn (pentru ea si in special familia ei) de a atinge finalul decat pilulele sau soricioaica.

Speculatii pot fi multe. Bonjur Paresse!
Programare Sociala spunea...
Vreau mai mulți bani și sunt dispus să fac orice ca să obțin și mai mulți bani. La limita posibilităților mele fizice și psihice. Da, eventual, cu o ușoară rezervă izvorâtă probabil dintr-un impuls de autoconservare.

Să nu faci nimic, după principiul "îmi ajunge cât câștig, nu mor de foame", nu te duce la nimic bun. Asta nu are treabă cu conservarea, asta poartă alt nume.

Nu te obligă nimeni să muncești acum, în general nu te obligă nimeni să muncești de fel, dar la un moment dat s-ar putea să o faci chiar tu, silit de schimbări proprii de mentalitate sau forțat de diverse împrejurări.

Eu am un obicei să îmi fac un self-check în piramida lui Maslow constant. Dacă tot ceea ce faci este să supraviețuiești, atunci nu prea se justifică o dezbatere pe tema asta. Pentru că este clar că nu ai înțelege de ce mor unii.

Oricum, în istorie rămân bătăliile cele mai sângeroase. Restul nu contează.
ODO spunea...
Vai Geo, cum sa te compari cu pitzipoanca.org? Pai daca tot exageram, eu te-as compara cu Tolstoi, care a descris in "Cat pamant ii trebuie omului" o situatie f asemanatoare si cu o morala similara.

Cat despre eroi, eu zic ca e bine sa se stabileasca clar diferenta intre cei care isi dau viata (sau se lasa ucisi) pentru o idee cat de abstracta, schimband de cele mai multe ori intr-un mod f concret lumea pe care o lasa in urma si cei care isi inchina sau sacrifica viata pentru lucruri materiale, perpetuand astfel sistemul nu taman satisfacator in care ne ducem existenta.